18 iunie – Ziua internaţională pentru combaterea discursului instigator la ură (ONU)

Discursul instigator la ură reprezintă „orice fel de comunicare orală, în scris sau prin comportament, care atacă sau foloseşte un limbaj peiorativ sau discriminatoriu cu referire la o persoană sau un grup pe baza a cine sunt” cu alte cuvinte, în funcţie de religie, etnie, naţionalitate, rasă, culoare, descendenţă, gen sau alt factor de identitate, evidenţiază https://www.un.org/. În iulie 2021, Adunarea Generală a ONU a subliniat preocupările globale cu privire la „răspândirea şi proliferarea exponenţială a discursului instigator la ură” în întreaga lume şi a adoptat o rezoluţie privind „promovarea dialogului inter-religios şi intercultural şi a toleranţei în combaterea discursului instigator la ură”.

Discursul instigator la ură a devenit una dintre cele mai frecvente metode de răspândire a retoricii şi ideologiilor dezbinatoare la scară globală. Dacă este lăsat necontrolat, discursul instigator la ură poate chiar dăuna păcii şi dezvoltării, deoarece creează terenul pentru conflicte şi tensiuni, încălcări pe scară largă a drepturilor omului. Organizaţia Naţiunilor Unite are o lungă istorie de mobilizare a lumii împotriva urii de orice fel pentru a apăra drepturile omului şi pentru a promova statul de drept. Impactul discursului instigator la ură se întinde pe numeroase domenii de interes ale ONU, de la protejarea drepturilor omului şi prevenirea atrocităţilor până la susţinerea păcii, atingerea egalităţii de gen şi sprijinirea copiilor şi tinerilor.

Ca răspuns la tendinţele alarmante de creştere a xenofobiei, rasismului şi intoleranţei, misoginiei violente, antisemitismului şi urii anti-musulmane din întreaga lume, secretarul general al ONU, António Guterres, a lansat Strategia şi Planul de acţiune al Naţiunilor Unite privind discursul instigator la ură la 18 iunie 2019. Pornind de la acest moment, Rezoluţia ONU din 2021 a proclamat data de 18 iunie drept Zi internaţională pentru combaterea discursului instigator la ură, recunoscând necesitatea combaterii discriminării, xenofobiei şi discursului instigator la ură şi solicitând tuturor actorilor relevanţi, inclusiv statelor, să îşi intensifice eforturile pentru a aborda acest fenomen, în conformitate cu dreptul internaţional al drepturilor omului.

Pentru marcarea acestei zile, Naţiunile Unite invită guvernele, organizaţiile internaţionale, grupurile societăţii civile şi indivizii să organizeze evenimente şi iniţiative care promovează strategii de identificare, abordare şi combatere a discursului instigator la ură. Această primă iniţiativă la nivelul întregului sistem ONU, concepută pentru a combate discursul instigator la ură, oferă un cadru esenţial pentru modul în care Organizaţia poate sprijini şi completa eforturile statelor.

Statele membre, sectorul privat, mass-media şi corporaţii din mediul online, lideri religioşi, educatori, reprezentanţi ai societăţii civile, cei afectaţi de discursul instigator la ură, tineri sau pur şi simplu cetăţeni, cu toţii avem datoria morală de a ne pronunţa ferm împotriva cazurilor de discurs instigator la ură şi să jucăm un rol crucial în combaterea acestui flagel – este îndemnul ONU.

Deşi Planul de acţiune al ONU a adus o definiţie pentru discursul instigator la ură, până în prezent nu există o definiţie universală prevăzută de legile internaţionale pentru drepturile omului. Conceptul este încă în discuţie, în special în legătură cu libertatea de exprimare şi la opinie, nediscriminare şi egalitate.

După cum a arătat istoria, genocidul şi atrocităţile în masă încep de la cuvinte de ură. Acest lucru subliniază responsabilitatea colectivă de a aborda discursul instigator la ură astăzi pentru a preveni potenţialele vătămări de mâine. Dar combaterea discursului instigator la ură necesită în mod eficient o abordare holistică care să depăşească legislaţia. De asemenea, trebuie să se concentreze pe prevenire.

Pe măsură ce mediile online au devenit „camere de ecou” pentru retorica plină de ură, consolidarea alfabetizării digitale ca parte a educaţiei pentru cetăţenia globală a devenit mai importantă ca niciodată. Publicul trebuie să ştie cum să analizeze critic şi să contracareze discursul instigator la ură – atât offline, cât şi online. În lumea digitală, alfabetizarea media şi informaţională este un instrument cheie pentru a ne consolida rezistenţa împotriva discursului instigator la ură. Totodată, înzestrează cetăţenii cu abilităţi de gândire critică pentru a evalua informaţiile şi a-şi dezvolta un simţ al responsabilităţii pentru comportamentul în mediul online. Construirea cetăţeniei digitale presupune dezvoltarea cunoştinţelor şi a înţelegerii drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare. Iar acest lucru se poate realiza prin educaţia privind drepturile omului şi prin învăţarea socială şi emoţională – instrumente puternice pentru abordarea şi contracararea normelor şi practicilor sociale dăunătoare, inclusiv în situaţii de criză, mai arată sursa citată.

Discursul instigator la ură din mediul online poate părea un val de neoprit, dar guvernele, societatea civilă şi indivizii folosesc strategii pentru a riposta.

„Totuşi, suntem departe de a fi neputincioşi în faţa discursului instigator la ură. Putem şi trebuie să creştem gradul de conştientizare cu privire la pericolele sale şi să lucrăm pentru a preveni şi a-i pune capăt în toate formele sale”, a afirmat António Guterres, secretarul general al ONU, în cadrul Conferinţei ministeriale globale privind abordarea discursului instigator la ură prin educaţie, din octombrie 2021.

AGERPRES/(Documentare – Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.anticoruptie.md