Ziua mondială a râsului este celebrată, anual, în prima duminică a lunii mai. În 2025, această zi este marcată la 4 mai.

Ziua mondială a râsului se desfășoară sub deviza ‘Nu râdem pentru că suntem fericiți, ci suntem fericiți pentru că râdem’ și este inițiativa medicului indian Madan Kataria, fondatorul mișcării ”Laughter Yoga” (‘Hasyayoga’), adică terapia prin râs. Kataria este și autorul cărții ‘Râzi fără motiv’ (”Laugh For No Reason”, 2002).

Primul club de terapie prin râs a fost înființat de Madan Kataria în anul 1995, într-un parc din Mumbai, numărând șase persoane. Kataria a organizat pentru prima dată Ziua mondială a râsului în 1998, tot la Mumbai, cu participarea a peste 12.000 de oameni. Evenimentul a trecut curând granițele Indiei, ajunând inclusiv în România.

Potrivit terapiei prin râs promovată de Madan Kataria, oricine poate râde fără niciun motiv, fără a avea nevoie de umor, glume sau comedie. Contactul vizual și joaca copilărească pot da naștere, într-o atmosferă de grup, râsului real și contagios. O ședință Laughter Yoga are patru pași: bătut din palme, exerciții profunde de respirație, joacă de copil și exerciții de râs, arată laughteryoga.ro.

Denumirea de ‘Laughter Yoga’ se referă la faptul că exercițiile de râs sunt combinate cu cele de respirație, des întâlnite în practicile de yoga.

În lumea de azi, din ce în ce mai mulți oameni sunt stresați, deprimați, suferă de lipsă de somn, întrețin gânduri negative și se simt singuri și izolați, potrivit laughteryoga.org. Totuși, dorința firească a oricăruia dintre noi este să fie sănătos și fericit. Terapia prin râs promite să ne ajute în atingerea ambelor deziderate: diminuarea și eliminarea stărilor neplăcute, în paralel cu îmbunătățirea sănătății fizice și mentale.

Prin eliberarea endorfinelor, care sunt supranumite ‘hormoni ai fericirii’, râsul aduce buna dispoziție, combate tristețea, stresul și anxietatea. Totodată, râsul aduce un plus de oxigen în trup și creier, ceea are ca efect creșterea eficienței și concentrării, poate chiar și a productivității la locul de muncă.

Energia pozitivă transmisă de râs poate facilita contactul inter-personal și îmbunătăți relațiile interumane. Nu în ultimul rând, râsul poate aduce un plus de optimism, suficient pentru a face față perioadelor și situațiilor dificile, notează siteul laughteryoga.ro.

În ultimii ani, vorba populară potrivit căreia ‘râsul este cel mai bun medicament’ a fost confirmată de cercetări efectuate în India și SUA, publicate în reviste de specialitate precum International Journal of Nursing, Geriatrics Gereontology International și Complementary Therapies in Medicine. Efectele terapiei prin râs sunt cât se poate de serioase și importante. Scăderea tensiunii arteriale și a hormonilor de stres din organism sunt doar două dintre beneficiile asociate cu râsul.

Primul om de știință care a sugerat că fenomenul râsului merită studiat a fost psihologul William F. Fry, profesor la Universitatea Stanford, California. Acesta s-a autointitulat ‘primul gelotologist’ (de la grecescul ‘gelos’, a râde), notează laughteronlineuniversity.com.

Tema râsului a fost abordată și în filosofie, una dintre cele mai importante contribuții în acest sens fiind lucrarea ‘Râsul. Eseu asupra semnificației comicului’ (‘Le Rire. Essai sur la signification du comique’), publicată în 1900 de gânditorul francez Henri Bergson.

AGERPRES/(Documentare – Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)