ATUNCI ŞI ACUM: Biserica Mănăstirii Mihai Vodă

Biserica Mănăstirii Mihai Vodă, situată în strada Sapienţei nr. 35, face parte din ansamblul arhitectural al Mănăstirii „Mihai Vodă” din Bucureşti – o ctitorie voievodală ridicată la finalul secolului al XVI-lea, în urma unei făgăduinţe făcute Sfântului Nicolae de domnitorul Mihai Viteazul, potrivit site-ului https://www.crestinortodox.ro/.

Conform unei legende, motivaţia construirii acestei mănăstiri ar fi aceea că Mihai Viteazul, între anii 1590-1591, prins din porunca lui Alexandru-Vodă cel Rău pe motiv că ar fi uneltit pentru a ajunge la domnie, era dus spre Piaţa Sfântul Anton (în apropierea de Curtea Veche din prezent, unde era şi o închisoare), locul în care trebuia să fie executat prin decapitare.

În drum spre locul execuţiei, voievodul Mihai, cu permisiunea gărzilor, s-a oprit la Sfânta Liturghie care se oficia la biserica Albă Postăvari (situată în zona actualului Palat al Parlamentului). Acolo el s-a închinat la icoana Sfântului Nicolae şi a făgăduit că, dacă va scăpa cu viaţă, va construi o mănăstire pe dealul din apropiere, pe locul bisericii de lemn Caplea, aflate deja în ruină. În mod miraculos domnitorul a supravieţuit acelei condamnări şi a construit mănăstirea care i-a purtat numele, notează site-ul https://icoanefacatoaredeminuni.ro/.

Foto 1:  Translarea bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, 1985/ ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2  Biserica şi clopotniţa Mihai Vodă, din str. Sapienţei din Bucureşti, zona Podului Mihai Vodă, 2022./SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Noua Mănăstire Mihai Vodă a fost aşezată în centrul unei incinte înconjurate cu ziduri, sub forma unei cetăţi; complexul mănăstirii a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului şi a îndeplinit diverse funcţii: reşedinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină, arhivele statului, menţionează site-ul https://icoanefacatoaredeminuni.ro/.

Zona Mihai Vodă, încărcată de legendă şi istorie, a fost devastată de furia nestăvilită la timp a ignoranţei, necredinţei şi totalitarismului. Din preţiosul perimetru de la Mihai Vodă, unde se afla inima oraşului istoric, au căzut sau au fost mutilate monumente de referinţă precum: Biserica Albă Postăvarul, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Curtea Domnească, Arhivele Statului, Muzeul Militar, Schitul Maicilor, Sinodul Mănăstirii Antim, Mănăstirea Mihai Vodă, care alcătuiau cel mai important complex arheologic şi istoric al Bucureştiului Vechi, notează site-ul https://sector5.ro/.

Foto 1:  Translarea bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, 1985/ ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES

Foto  2:  Biserica şi clopotniţa Mihai Vodă, din str. Sapienţei din Bucureşti, zona Podului Mihai Vodă, 2022./SIMION MECHNO /AGERPRES FOTO

La începutul anilor ’80, când deja se derula proiectul construirii noului Centru Civic al Capitalei, toate construcţiile din preajma Dealului Spirii au fost demolate, pentru că stăteau în calea construirii Casei Poporului (actualul Palat al Parlamentului). Anexele mănăstirii precum şi zidul au fost dărâmate. Din Mănăstirea Mihai Vodă au putut fi salvate de la demolare doar biserica şi clopotniţa, care au fost mutate câteva sute de metri mai departe, prin procedeul de deplasare a clădirilor prin translaţie – inventat de inginerul constructor Eugeniu Iordăchescu (1929-2019), fiind astfel salvată de la demolare, scrie site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

Foto 1:   Translarea bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, 1985/ ARMAND ROSENTHAL//Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2:  Biserica şi clopotniţa Mihai Vodă, din str. Sapienţei din Bucureşti, zona Podului Mihai Vodă, 2022./ SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

După translarea sfântului lăcăş, biserica ctitorită de Mihai Viteazul a stat închisă aproape zece ani. În anul 1994, biserica Mihai Vodă a fost redeschisă, iar după alţi cinci ani de renovare, biserica a fost readusă la strălucirea pe care i-a dat-o odinioară marele voievod. Biserica Mihai Vodă poartă hramul Sfântului Nicolae, iar în zidurile ei sunt cărămizi care chiar poartă semnătura voievodului Mihai Viteazul, mai precizează site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

AGERPRES/(Documentare – Marina Bădulescu; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Florin Vlădescu; editor: Irina Andreea Cristea)

* Alte surse: volumele „Istoria arhitecturii în România” de Grigore Ionescu (Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963); „The Razing of Romania’s Past”/”Răsturnarea trecutului românesc” de Dinu C. Giurescu (Editura Phaidon, 1994); „Bucureşti demolat”/ „Demolished Bucharest” de Şerban Bonciocat, Hanna Derer, Corina Popa (Editura Fundaţiei Ines, 2013); site-ul  http://www.monumenteromania.ro/.

* * Explicaţie foto din deschidere: Biserica şi clopotniţa Mihai Vodă, din str. Sapienţei din Bucureşti, zona Podului Mihai Vodă, 2022.