ATUNCI ŞI ACUM: Casa Presei Libere

Casa Presei Libere (sau Combinatul Poligrafic „Casa Scânteia”, denumirea din perioada comunistă) este situată în Piaţa Presei Libere nr 1, din Bucureşti, pe un teren ce închide perspectiva Şoselei Kiseleff şi care întretaie Şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi Bucureşti-Târgovişte.
Clădirea a fost construită între 1950 şi 1956 după planurile unui colectiv de arhitecţi (Nicolae Bădescu, L. Stadeker, Mircea Alifanti etc.) condus de arhitectul Horia Maicu (1905-1975), potrivit lucrării „Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti” (Ed. Meronia, 2011).

Pe acest teren se afla Hipodromul Băneasa, construit în 1905 din ordinul regelui Carol I (1866-1914) de arhitectul Ion D. Berindei (1871-1928). În 1949, Partidul Muncitoresc Român (din 1965, Partidul Comunist Român) a decis ridicarea unui palat care să găzduiască principalul ziar de propagandă – „Scânteia”. Construcţia s-a făcut prin aşa-zisa subscripţie publică „benevolă”, salariaţilor dându-li-se la salariu tichete nominale în valoare de 20, 30 sau 100 de lei, care să justifice lipsa banilor.

Foto 1: Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” (Casa Presei Libere) din Capitală, 1959/ANGHEL PASAT/Arhiva istorică AGERPRES.
Foto 2: Imagine cu Casa Presei Libere din Capitală, 2021/ SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO.

Zona de galop a hipodromului, cu pista principală, a încetat să mai existe din 1950. Hipodromul de trap şi-a continuat activitatea până în 1960, când a avut loc ultima cursă. Ceea ce a mai rămas din el, tribuna şi grajdurile, au fost demolate şi mutate la Ploieşti, din vechiul hipodrom păstrându-se doar o singură casă, cu arhitectura specifică Sinaiei.

Clădirea se întinde pe 136.000 metri pătraţi şi este compusă dintr-un corp central (13 etaje, 85 metri înălţime) şi patru corpuri laterale mai mici (23 de metri), care comunică între ele, edificiul având o funcţionalitate sporită. Clădirea adăpostea o tipografie, săli de recepţie, o bibliotecă şi multe birouri, piaţa din faţa complexului căpătând denumirea de Piaţa Scânteii (devenită după 1990, Piaţa Presei Libere). Corpul central este dominat de o antenă de 15 metri înălţime, care a susţinut pentru o vreme, începând din 1956, emiţătorul Televiziunii Române.

Foto 1: Clădirea Casei Presei Libere, 1992/VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES.
Foto 2: Sediul Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES din Piaţa Presei Libere, 2022/SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO.

Construcţia este copia la scară redusă a edificiului Universităţii „Lomonosov” (ridicată între 1949-1953) şi a Hotelului „Leningrad”, ambele din capitala rusă. Detaliile arhitecturale îmbină elementele tradiţionale cu cele specifice arhitecturii comuniste, turnuleţele care termină fiecare corp lateral fiind pur decorative, ornate cu ferestre asemănătoare cu cele ale vechilor biserici. Există patru motive repetitive care pot fi întâlnite pe pereţii clădirii: alfabetizarea şi ştiinţa pentru întreg poporul, industrializarea generalizată, secera şi ciocanul, steaua socialistă cu cinci colţuri (care se găseşte pe fiecare din cele 4 faţade, dar şi pe turnul principal), notează volumul amintit mai sus.

Această clădire a fost prima lucrare la care constructorul a introdus calculul de rezistenţă la un eventual seism după norme italiene, superioare celor româneşti, întrucât se punea accent pe intensitatea cutremurului, şi nu pe forma imobilului.

Astăzi, în faţa Casei Presei Libere se află Monumentul Aripi dedicat luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1945-1989 din România şi Basarabia. Monumentul, realizat de sculptorul Mihai Buculei este reprezentat sub forma a trei aripi realizate din oţel inoxidabil, cântăreşte peste 100 de tone şi are o înălţime de peste 20 de metri.  Monumentul a fost inaugurat la 30 mai 2016. Până în martie 1990, când a fost îndepărtată, aici s-a aflat statuia din bronz a lui Vladimir I. Lenin  (1870-1924), inaugurată la 21 aprilie 1960.

AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Casa Scânteii din Capitală, 1965.