Bihor: Defibrilator cardiac subcutan, premieră judeţeană în cardiologia intervenţională la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

Un pacient în vârstă de 49 de ani, sportiv de performanţă, a fost operat în premieră judeţeană la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Bihor, fiindu-i implantat un defibrilator cardiac subcutan, în anul 2024 fiind implantate 153 de defibrilatoare şi stimulatoare cardiace.

„Procedura a reprezentat o premieră medicală la nivelul judeţului Bihor, aceasta practicându-se doar în centrele mari din ţară. Acest tip de defibrilator cardiac subcutan face parte dintr-o generaţie nouă de aparate, prezentând riscuri reduse pentru pacient. Defibrilatorul intern este cea mai eficientă şi sigură metodă pentru oprirea aritmiilor. Acesta este un dispozitiv electronic care monitorizează în mod continuu semnalele electrice ale cordului. Atunci când detectează un ritm neobişnuit de rapid şi neregulat, care are potenţialul de a declanşa un stop cardiac, acesta emite o descărcare electrică scurtă, dar puternică, care restaurează ritmul normal. Dispozitivul de aproximativ 10/7 cm este implantat la nivelul peretelui toracic, subclavicular, într-un buzunar creat sub piele. Această performanţă a fost posibilă graţie bunei colaborări dintre Secţia Clinică Cardiologie şi Secţia Clinică ATI I”, a precizat, într-un comunicat de presă, purtătorul de cuvânt al SCJU, Lisa Crăiuţ.

Potrivit aceleiaşi surse, pacientul a ajuns iniţial la spital în luna aprilie, în urma unui stop cardio-respirator care a survenit la sala de forţă. În urma resuscitării cu succes în afara spitalului, acesta a fost internat de urgenţă pe Secţia Clinică ATI I, unde i s-a efectuat protocolul de diagnostic, inclusiv coronografia de urgenţă. Pacientul prezenta un risc crescut de a face încă un stop cardio-respirator prin aritmii ventriculare. Acestea sunt tulburări de ritm cardiac, care determină un ritm rapid al inimii şi care pot opri inima. Astfel, pentru a preveni moartea subită cardiacă, medicii i-au recomandat pacientului implantarea unui defibrilator cardiac intern.

Bărbatul a hotărât să revină pentru intervenţia recomandată abia câteva luni mai târziu. În urma evaluării, echipa medicală a decis implantarea unui defibrilator cardiac subcutan. Pentru a confirma eligibilitatea pacientului, acestuia i s-au făcut măsurători specifice, precum dimensiunea toracelui şi alţi vectori specifici de electrofiziologie. În comparaţie cu defibrilatorul clasic intravascular şi intracardiac, acesta este implantat subcutan, evitându-se astfel riscul de infecţie şi de ruptură de sondă. Conform ghidurilor de specialitate, defibrilatorul cardiac subcutan este indicat la pacienţii tineri care nu au nevoie de pacing (stimulare ventriculară).

În contextul în care pacientul practica sportul de performanţă, era important să se evite riscul potenţial de ruptură de sondă. În cazul unui defibrilator clasic, sonda care conectează bateria aparatului cu inima se poate rupe, riscul fiind mai mare în cazul unui atlet de performanţă, datorită mişcărilor specifice sportului practicat.

Astfel, pe data de 6 septembrie, a avut loc în premieră judeţeană intervenţia de implantare a defibrilatorului cardiac subcutanat. Aceasta s-a desfăşurat în sala de electrofiziologie, sub control fluoroscopic, ceea ce presupune efectuarea unei proceduri imagistice prin care se obţin imagini în timp real cu ajutorul razelor X.

„Pacientului i s-a efectuat anestezie generală şi loco-regională intercostală. Procedura a decurs asemănător cu procedura de implantare a unui stimulator cardiac permanent, însă a necesitat o etapă suplimentară legată de testarea şi programarea defibrilatorului. S-au efectuat două incizii: una la nivelul latero-toracic stâng şi o incizie mică la nivel toracic anterior. Medicul intervenţionist a creat un buzunar subcutan (sub piele) latero-toracic, pentru implantarea dispozitivului, după care au fost plasate cele două sonde de defibrilare la nivel pre-sternal şi latero-toracic stâng. S-a indus aritmia, în scopul de a cauza un stop cardio-respirator pentru testarea funcţionalităţii aparatului. Terapia a fost un succes şi s-a confirmat funcţionalitatea defibrilatorului. Intervenţia a decurs bine şi a durat trei ore”, se arată în comunicat.

Evoluţia pacientului a fost favorabilă, iar acesta a fost externat a doua zi. Bărbatul şi-a reluat activitatea după o lună de repaus pentru vindecare şi recuperare. Nu au survenit complicaţii după efectuarea intervenţiei. Importanţa şi succesul acestei intervenţii au fost confirmate la aproximativ 6 săptămâni de la intervenţie, când pacientul a prezentat o aritmie ameninţătoare de viaţă. Aceasta a activat automat defibrilatorul cardiac, administrarea unui şoc electric salvându-i viaţa pacientului.

Echipa operatorie a fost compusă din dr. Dinu Andrei Dragomir, medic primar cardiologie, dr. Diana Opincariu, medic specialist cardiologie, dr. Andras Mester, medic specialist cardiologie şi medicul curant al pacientului, cu susţinerea medicului şef de secţie Secţia Clinică Cardiologie I, prof. univ. dr. Mircea-Ioachim Popescu, a medicului coordonator al Laboratorului de Angiografie, Cateterism Cardiac şi Cardiologie Intervenţională, dr. Virgil Popa şi a proctorului dr. Zoltan Som, medic cardiolog şi electrofiziologist din Budapesta.

Echipa de anestezie a fost compusă din dr. Tunde Lucza, medic primar ATI, şi dr. Dan Angelescu, medic rezident ATI, sub coordonarea medicului şef al Secţiei Clinice ATI I, conf. univ. dr. Carmen Pantiş. Medicii au fost sprijiniţi de echipa de asistente din cadrul Laboratorului de angiografie, cateterism cardiac şi cardiologie intrevenţională, Viorica Oprescu şi Loredana Ciocan.

Datorită eforturilor făcute de conducere, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor dispune de aparatura medicală şi personalul medical specializat, care permit efectuarea intervenţiilor cu un grad de complexitate ridicat, printre care se numără şi această premieră judeţeană.

În 2024 s-au implantat 153 de defibrilatoare şi stimulatoare cardiace, spitalul având adresabilitate nu doar pentru pacienţii din judeţul Bihor, dar şi pentru cei din judeţele limitrofe, precum Satu Mare şi Sălaj.

AGERPRES/(AS – autor: Eugenia Paşca, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)