Un număr de 17 volume de carte, cel mai vechi fiind tipărit în anul 1548, au intrat recent în colecţia de patrimoniu a Bibliotecii Judeţene „Vasile Voiculescu” (BJVV) din Buzău, reprezentând scrieri româneşti şi străine cu regim special, care pot fi consultate de public, în anumite condiţii, cu purtarea mănuşilor, pentru a preveni deteriorarea lor.

Unul dintre instrumentele de referinţă în studiul istoriei este reprezentat de cărţile vechi, ziua de 27 iulie fiindu-le dedicată: Ziua Mondială a Cărţilor Vechi.

Potrivit reprezentanţilor Bibliotecii din Buzău, patrimoniul bibliotecar are un rolul important în conservarea identităţii spirituale a unei naţiuni, realizând o punte de legătură între lumea de ieri, de azi şi de mâine. Cartea veche românească de patrimoniu este reprezentată de cincisprezece exemplare din perioada 1743-1825. Se evidenţiază „Legiuirea Caragea” (1818, primul cod de legi al Ţării Româneşti, carte clasată în categoria tezaur) şi „Apostol” (1743, carte de cult religios, tipărită la Episcopia Buzău, clasată în categoria fond). Cartea veche străină de patrimoniu este reprezentată de două post-incunabule tipărite la Veneţia, „Elucidarius Poeticus” (1548) şi „Facetie Motti & Burle” (1581), clasate în categoria tezaur.

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES

„Cărţile au fost autorizate de Ministerul Culturii şi au fost încadrate în această categorie de cărţi de patrimoniu. Ne bucurăm, le-am trecut în rândul cărţilor de patrimoniu, au fost evaluate cu alte valori decât restul cărţilor, au un regim special. Am încercat să oferim anumite condiţii pentru aceste cărţi pentru păstrare. Hârtia lor poate fi uşor deteriorabilă pentru că, după o perioadă de cel puţin 100 de ani, se pot casa uşor şi atunci se folosesc mănuşile atunci când sunt consultate. Cea mai veche carte are aproximativ 500 de ani, sunt cărţi din Italia, dar sunt şi cărţi româneşti bisericeşti, Biblia de la Buzău. Ne bucurăm totodată de cărţi cu autograf al unor scriitori precum Sadoveanu, Tudor Arghezi”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BJVV, Sorin Burlacu.

Cea mai veche carte din colecţia BJVV, Elucidarus Poeticus, a fost tipărită în anul 1548 şi publicată la Veneţia de editorul Giovanni Andrea Valvassori. Exemplarul este tipărit pe suport de hârtie, în limba latină, este complet şi bine conservat, cu legătura originală.

„Denumirea completă: ‘Elucidarius Poaeticus continens historias poeticas fabulas, insulas, regiones, urbes, fluvios, montesque insigniores, atque huiusmodi alia, omnibus adolescentibus in poesi versantibus maxime necessarius collectore, Hermano Torentino. Addita sunt Synonyma qda poetica ad id utilissima per Ioannem Ravisium ex variis autoribus diligenter se lecta. Impressum Venetiis apud Gioannem Andream Valvassorem’. Pagina de titlu conţine două alegorii şi marca editorială: crucea de Lorena, înălţată peste o inimă împărţită în trei segmente. Pe copertă se află semnătura olografă a colecţionarului Stelian Cucu, cel de la care Biblioteca Judeţeană Buzău a achiziţionat cartea”, a transmis, pentru AGERPRES, BJVV.

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES

„Apostol cu mila lui Dumnezeu Sfântul” este cea mai veche carte românească păstrată în Secţia specială a Bibliotecii Judeţene. A fost tipărită de Tipografia Episcopiei din Buzău în anul 1743, exemplarul este complet, legătura şi starea de conservare relativ bună.

„Cartea adăposteşte istoria lumii, dacă nu citim ce a fost înainte, nu avem cum să ştim ce se va întâmpla după. Cartea este cea care ne formează, poezia, proza, romanele stau la baza culturii lumii şi a umanităţii”, a precizat Sorin Burlacu.

Colecţia celor 17 volume de patrimoniu este compusă din volumele „Elucidarius Poeticus” (1548), „Facetie Motti&Burle” (1581), „Legiuirea lui Caragea” (1818), „Apostol” (1743 – Biblia Noul Testament-Tipografia Episcopiei din Buzău), „Apostol” (1743 – Biblia Noul Testament-Tipografia Mitropoliei Ungrovlahiei), „Evanghelia” (1750 – Biblia Noul testament), „Psaltire” (1767 – Biblie Vechiul Testament), „Ceaslov” (1777), „Apostol” (1784 – Biblie Noul Testament), „Pravoslavnica Învăţătură” (1794), „Evhologhion” (1808), „Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morţi” (1809), „Didhanii” (1809), „Adunare în scurt din cărţile împărăteştilor pravile” (1814), „Jucăria norocului” (1816), „Rânduiala cum se cuvine a cânta cei doisprezece psalmi deosebi” (1820), „Din cuvintele lui Ioan Filosiful” (1825).

AGERPRES/(A, AS – autor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)