China a trimis în spaţiu misiunea Shenzhou-17

China a trimis joi în spaţiu cel mai tânăr echipaj de astronauţi al său spre staţia spaţială Tiangong, cu ambiţia de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele în materie de zboruri spaţiale cu echipaj uman şi de a pune piciorul pe Lună până în 2030, notează AFP.

Cei trei membri ai misiunii Shenzhou-17 au decolat la bordul unei rachete Long March 2F la ora locală 11:14 (03:14 GMT) de la centrul de lansare din Jiuquan, aflat în deşertul Gobi (nord-vest), potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat CCTV.

Printre aceştia se numără comandantul Tang Hongbo, născut în octombrie 1975, colegul său Tang Shengjie (33 de ani) şi Jiang Xinlin (35 de ani). Vârsta medie a echipajului este de 38 de ani, faţă de 42 de ani în misiunea anterioară, Shenzhou-16.

Zeci de angajaţi ai programului spaţial, dintre care mulţi locuiesc pe tot parcursul anului în vastul sit din Jiuquan, au asistat la decolare şi au sărbătorit succesul acesteia în jurul unui steag chinezesc.

Nava spaţială urmează să andocheze la modulul central al staţiei Tiangong („Palatul celest”) „la aproximativ şase ore şi jumătate” după decolare, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al programului spaţial chinez, Lin Xiqiang.

Şederea astronauţilor pe Tiangong este programată să dureze şase luni.

Această experienţă este preţioasă pentru gigantul asiatic, care are ambiţia de a trimite un astronaut chinez pe Lună până în 2030, un obiectiv major al unui program spaţial care progresează constant de câteva decenii.

Tiangong, a cărei construcţie a fost finalizată anul trecut, a căpătat de atunci aspectul său final în formă de „T”. De dimensiuni similare cu fosta staţie rusă Mir – plasată pe orbită de Uniunea Sovietică -, ea este, totuşi, mult mai mică decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

Cunoscută şi sub numele de „CSS „(de la „Chinese Space Station”, în limba engleză), aceasta urmează să rămână pe orbita Pământului timp de cel puţin 10 ani.

China a început construcţia propriei staţii spaţiale parţial în urma refuzului Statelor Unite de a-i permite să participe la ISS. O lege americană adoptată în 2011 interzice practic orice colaborare între autorităţile spaţiale americane şi chineze.

De câteva decenii, gigantul asiatic investeşte miliarde de euro în programul său spaţial condus de armată, ceea ce i-a permis să recupereze cea mai mare parte din terenul pierdut în faţa americanilor şi ruşilor.

China a trimis primul astronaut în spaţiu în 2003, iar staţia sa spaţială Tiangong este pe deplin operaţională de la sfârşitul anului 2022.

AGERPRES/ (AS – autor: Ana Alecu, editor: Dana Purgaru, editor online: Ada Vîlceanu)