Current track

Title

Artist


Conducerea Muzeului Judeţean Buzău: Tezaurul de la Pietroasele – fără legătură cu tezaurul naţional din Rusia

Written by on 19 martie 2024

Tezaurul de la Pietroasele face parte din categoria juridică tezaur naţional, se compune din 12 piese valorificate muzeal, însă nu are legătură cu tezaurul naţional aflat în Rusia.

Precizările au fost făcute de conducerea Muzeului Judeţean Buzău, în contextul discuţiilor purtate pe tema tezaurului României deţinut de Rusia, reprezentanţii instituţiei muzeale arătând că din componenţa sa nu fac parte piese aparţinând Tezaurului de la Pietroasele.

Potrivit instituţiei de cultură, există o confuzie de termeni între tezaurul descoperit în judeţul Buzău şi cel aflat în posesia Federaţiei Ruse.

„De multe ori se face o confuzie între termeni, una este tezaurul de la Pietroase, ale cărui piese se află în ţară, alta este tezaurul naţional despre care se face vorbire şi, din fericire, se repune pe tapet, alta este categoria juridică tezaur naţional pentru piesele de patrimoniu. Piesele care fac parte din Tezaurul de la Pietroasele se găsesc în România, în original, expuse la Muzeul Naţional al României şi în ultimii ani a făcut obiectul unor participări internaţionale. Şi mai există o replică a lui care se află la Muzeul Judeţean Buzău. Restul, prin ceea ce se înţelege tezaur naţional care se află în Federaţia Rusă, se compune din lingouri de aur, bijuterii ale Coroanei României, tablouri, efecte bancare”, a declarat pentru AGERPRES directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache.

Specialiştii spun că Tezaurul de la Pietroasele a fost trimis spre păstrare la Moscova în iulie 1917, alături de alte valori ale Băncii Naţionale a României, în condiţiile spargerii frontului românesc de către trupele germano-bulgare conduse de feldmareşalul August von Mackensen. După încetarea ostilităţilor, el nu a fost restituit statului român de către guvernul bolşevic. După îndelungi demersuri a fost înapoiat României în 1956, aflându-se acum expus la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

„Mai sunt piese în ceea ce priveşte tezaurul din Rusia de interes arheologic, însă nu din cel de la Pietroasele. Tezaurul de la Pietroasele face parte din categoria juridică tezaur naţional, se compune din 12 piese valorificate muzeal, există încă din momentul intrării lui în circuitul ştiinţific, mai precis la sfârşit de secol XIX, mai multe teorii vizavi de numărul de piese, care iniţial ar fi făcut parte din acest tezaur, unele piese distruse, unele presupus a fi furate şi nerecuperate, însă fără legătură cu tezaurul naţional din Rusia. La Buzău sunt toate cele 12 piese cunoscute, în copie”, a mai precizat sursa citată.

Potrivit Muzeului Judeţean, locaţie emblematică pentru judeţul Buzău sub multiple aspecte, comuna Pietroasele este cunoscută în ţară, cât şi peste hotare ca locul de descoperire a celebrului tezaur Cloşca cu puii de aur. Găsit în mod întâmplător în anul 1837 de către doi meşteri pietrari, Ion Lemnaru şi Stan Avram, tezaurul avea să provoace în jurul său o întreagă serie de evenimente, dezvoltând o istorie proprie şi zbuciumată. Meşterii au descoperit piesele tezaurului doar prin simpla ridicare a unor blocuri de piatră, într-o alveolare. Deşi astăzi sunt recuperate şi cunoscute publicului doar 12 piese, cu o greutate totală de 19,820 kg, se pare că iniţial tezaurul era compus din 22 de obiecte. După lungi şi numeroase peripeţii, soldate cu moartea celor doi descoperitori şi distrugerea sau dispariţia unui număr greu de precizat de piese, Tezaurul a fost recuperat incomplet şi a intrat în posesia statului român.

Fiind cel mai mare tezaur de aur din lume descoperit la vremea aceea, în contextul în care nu se descoperise mormântul lui Tutankamon, Tezaurul de la Pietroasele a fost expus în marile muzee ale lumii.

AGERPRES/(A, AS – autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Loading


Reader's opinions

Leave a Reply