CONSTRUCŢII CELEBRE: Vila Savoye din oraşul francez Poissy

Vila Savoye este una dintre capodoperele create de arhitectul elveţiano-francez Charles-Édouard Jeanneret-Gris, cunoscut drept „Le Corbusier”, considerat cel mai important arhitect al erei moderne. Construcţia este cunoscută ca fiind un adevărat „manifest” al arhitecturii moderniste, întrunind cele cinci principii fundamentale ale arhitecturii moderne europene, enunţate de Le Corbusier.

Vila Savoye se află în oraşul Poissy, departamentul Yvelines, în suburbia vestică a Parisului, la aproximativ 29 km de centrul capitalei franceze. Istoria clădirii începe în primăvara anului 1928, atunci când Pierre Savoye, un prosper afacerist, i-a propus lui Le Corbusier să realizeze planurile unei case de vacanţă ce urma să fie ridicată pe terenul de 7 hectare deţinut de familia Savoye în Poissy, potrivit villa-savoye.fr.

Costul iniţial al construcţiei a fost estimat la 500 de mii de franci, suma finală ajungând la 900 de mii de franci, la care s-au adăugat cheltuielile cu amenajarea grădinii.

Lucrările s-au încheiat în 1931.

Vila Savoye întruchipează cele cinci principii ale arhitecturii, enunţate de Le Corbusier în colecţia sa de eseuri „Vers une architecture”, publicată în 1923.

Primul principiu este „casa ridicată pe piloni„. În acest fel, construcţia este minim invazivă faţă de mediul înconjurător, sub construcţie spaţiul verde rămânând neatins. Vila Savoye este printre primele din lume în care s-a folosit soluţia gridului de stâlpi şi grinzi din beton armat, arată realestatemagazine.ro.

Al doilea principiu a fost cel al „acoperişului-terasă„. Astfel, spaţiul de deasupra casei nu mai era un banal loc de depozitare, ci devenea unul destinat relaxării, oferind o privelişte asupra naturii înconjurătoare. Totodată, pe terasă puteau fi cultivate plante asemănătoare cu cele din jurul casei, pentru a asigura o continuitate a spaţiului natural. Din păcate, în epocă încă nu erau dezvoltate tehnicile de izolare a acoperişurilor-terasă, astfel încât proprietarii au întâmpinat probleme cu infiltraţia apei în spaţiul locuibil.

Cel de-al treilea principiu arhitectural pe care îl înglobează Vila Savoye este „planul liber„. Gridul de stâlpi şi grinzi a dus la eliminarea unora dintre zidurile din interiorul locuinţei şi, drept consecinţă, eliberarea de restricţiile tradiţionale în privinţa designului interior.

„Ferestrele orizontale lungi„, al patrulea principiu urmat de Le Corbusier, au înlocuit ferestrele mici, aflate la distanţă una de alta. În acest fel, clădirea devine bine luminată şi ventilată natural.

Cea de-a cincea trăsătură arhitecturală fundamentală a vilei din Poissy este cea a „faţadelor cu design liber„. „Jocul dintre plin şi gol a fost schimbat pentru a face loc unei suprafeţe vitrate mai mari, iar faţadele continue din acelaşi material, de obicei tencuială albă, puteau fi acum coaja oricărei locuinţe, potrivite oamenilor pregătiţi de traiul în noua eră”, conform realestatemagazine.ro.

Interiorul Vilei Savoye poate fi descris ca „minimalist”. Arhitectul a pus accent pe ceea ce el numea „echiparea” locuinţei. Rolul mobilei nu era unul decorativ, ci preponderent funcţional. Pereţii sunt vopsiţi simplu, nu au lambriu, tapet sau tablouri.

Deşi lipsite de decoraţiuni, piesele de mobilier, precum fotoliul sau şezlongul, au o eleganţă aparte, fiind realizate din structuri de metal şi acoperite cu piele neagră.

În mai 1940, familia Savoye a părăsit vila din Poissy, pe fondul celui de-Al Doilea Război Mondial. Construcţia a fost folosită de armata germană ca punct strategic de observaţie a văii Senei, notează villa-savoye.fr.

În timpul conflagraţiei, locuinţa a fost grav deteriorată, astfel încât, în 1945, proprietarii au fost nevoiţi să o renoveze.

În 1958, primăria oraşului Poissy a achiziţionat terenul deţinut de familia Savoye, cu intenţia de a construi un liceu. Până la materializarea acestui proiect, vila a fost transformată în spaţiu cultural destinat tinerilor.

Un an mai târziu, arhitecţii francezi s-au mobilizat şi au format un comitet dedicat salvării vilei de la demolare. Ministrul Culturii, Andre Malraux, a convins guvernul francez să achiziţioneze construcţia, ce a devenit astfel proprietate a statului.

În 1963, au demarat lucrările de restaurare, iar în 1965, a fost decretată Monument Istoric.

În 2016, Vila Savoye a fost inclusă în patrimoniul Mondial UNESCO, alături de alte 17 construcţii semnate de genialul arhitect Le Corbusier, conform whc.unesco.org.

Le Corbusier s-a născut la 6 octombrie 1887, în Elveţia. A fost şi pictor şi scriitor, notează publicaţia www.architecturaldigest.com.

Dorinţa sa de a regândi convenţiile deja existente în arhitectură a condus la abordarea unui stil revoluţionar, care avea atât o valoare funcţională, cât şi una estetică.

Clădiri proiectate de Le Corbusier se regăsesc în Europa, Japonia, India, America de Nord şi de Sud. Printre cele mai celebre construcţii ale sale, pe lângă Vila Savoye, se numără Notre Dame du Haut în Ronchamp şi clădirea rezidenţială Unité d’Habitation din Marsilia. Dintre proiectele sale de planificare urbană, celebru este cel al oraşului Chandigarh, capitala statelor indiene Punjab şi Haryana.

În 1908, arhitectul a mers la Paris şi a început să lucreze alături de Auguste Pierret, cunoscut şi el ca fiind un mare inovator, acesta introducând oţelul în construcţii. Mutându-se la Berlin, Le Corbusier a lucrat alături de arhitectul şi designerul industrial Peter Behrens.

În 1920, a adoptat pseudonimul Le Corbusier, pe care l-a folosit pentru a semna articole din publicaţii de artă. Se purta la acea vreme, în Paris, ca artiştii să adopte un singur nume, astfel că a ales unul din numele bunicului său – Lecorbésier, notează https://archive.curbed.com/.

A devenit cetăţean francez în anul 1930. A murit la 27 august 1965.

AGERPRES (Documentare – Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Villa Savoye – officiel/Facebook