Fenomenul astronomic caracteristic lunii august este curentului de meteori Perseide. Deşi activitatea sa în 2024 începe în luna iulie (14) şi se întinde până la începutul lunii septembrie (1), perioada cea mai importantă este faza maximă de manifestate a curentului din noaptea de 12 spre 13 august, putând fi văzuţi între 50-75 de meteori, în condiţii ideale, potrivit www.imo.net.

În 2024 se îndeplinesc condiţiile pentru a avea o „Lună Albastră” pe 19 august 2024, acestea referindu-se la a treia Lună Plină dintr-un sezon astronomic (patru anotimpuri) cu patru luni pline. Următoarea „Lună Albastră” va fi pe 31 mai 2026.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Luna august este a opta lună a anului în calendarul Gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore.

Romanii au dat numele August acestei luni, după împăratul roman Augustus, iniţial numită Sextilis, deoarece a fost a şasea lună în vechiul calendar roman (cu 30 de zile), ea devenind Augustus în anul al 8-lea d.Hr. În calendarul iulian a fost luna a opta prin adăugarea lunilor ianuarie şi februarie. Grecii numeau luna august Metageitnion.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Date astrale exacte

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 03 m şi apune la ora 20 h 40 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 38 m şi apune la ora 19 h 53 m.

La data de 23 august se face trecerea în semnul zodiacal Fecioară.

Fazele Lunii: 04 august – Lună Nouă (din această zi, Luna începe să crească) 14 h 13 m; 12 august – Luna la Primul Pătrar 18 h 19 m; 19 august – Lună Plină (din această zi, Luna începe să descrească) 21 h 26 m; 26 august – Luna la Ultimul Pătrar 12 h 25 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

În tradiţia noastră populară, luna august se numeşte Măselar, Gustar, Secerar.

Calendarul creştin al lunii august este dominat de postul Adormirii Maicii Domnului, între 1 şi 15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului), şi de sărbătorile Schimbarea la Faţă a Domnului pe 6 august şi Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul pe 29 august (zi de post).

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO

Pe 6 august, de Probejenie, care reprezintă în Calendarul popular hotarul dintre anotimpurile vară şi toamnă, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate din cauza pericolului de rătăcire.

În dimineaţa zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese, pe care le vor sluji şi le vor da de pomană, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). De asemenea, există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Între sărbătorile Sfânta Maria Mare (15 august) şi Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este o perioadă favorabilă semănăturilor de toamnă, condiţiile de climă fiind optime pentru aceste activităţi.

În luna august sărbătorim printre altele: Ziua tanchiştilor (1 august), Ziua internaţională a berii (3 august), Ziua minerului (6 august), Ziua internaţională a pisicii (8 august), Ziua internaţională a tineretului (12 august) Ziua internaţională a stângacilor (13 august), Ziua Marinei Române (15 august), Ziua mondială a fotografiei (19 august), Ziua medicinei militare (21 august), Ziua Limbii Române (31 august).

AGERPRES/(Documentare – Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)