DOCUMENTAR: Luna mai
Written by AGERPRES on 1 mai 2024
Luna mai este marcată în acest an de Sărbătoarea ortodoxă şi greco-catolică, Învierea Domnului – Sfintele Paşti, care cade pe 5 mai, precedată de un post de 48 de zile, ultima săptămâna denumită a Patimilor. Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată, potrivit www.crestinortodox.ro.
Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Se presupune că s-ar putea trage şi din ”maiores”, care înseamnă bătrâni, potrivit site-ului oficial al revistei de ştiinţă şi cultură, ce apare la Chişinău, „Limba Română”, https://limbaromana.md/, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.
Este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore. În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.
Soarele – Luna
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 6 h 06 m şi apune la ora 20 h 19 m, iar, la sfârşitul lunii, răsare la ora 5 h 35 m şi apune la ora 20 h 53 m.
La 21 mai, se face trecerea în semnul zodiacal Gemeni.
Luna – reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar. Spre deosebire de patru faze lunare câte au loc într-o lună calendaristică vom avea cinci faze lunare în luna mai din acest an.
Fazele Lunii: la 01 mai – Luna la Ultimul Pătrar 01 h 27 m; la 08 mai – Lună Nouă (Luna începe să crească) 06 h 22 m; la 15 mai – Luna la Primul Pătrar 14 h 48 m, la 23 mai – Lună Plină (Luna începe să descrească) 16 h 53 m; la 30 mai – Ultimul Pătrar 20 h 12 m, potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Curentul de meteori Eta Aquarid este activ între 15 aprilie – 27 mai şi în acest an atinge vârful în nopţile de 5 mai şi 6 mai, când pot fi văzuţi între 40 – 85 meteori, care provin din celebra cometă Halley. Aceşti meteori rapizi călătoresc pe cer cu aproximativ 66 de kilometri pe secundă, potrivit www.space.com. Ploile de meteoriţi sunt numite după constelaţia din care par să provină meteorii. Radiantul, punctul de pe cer de unde par să iasă Eta Aquarids, este în direcţia constelaţiei Vărsător, astfel numele curentului este dat de cea mai strălucitoare stea a constelaţiei, Eta Aquarii, potrivit www.timeanddate.com. Cometa Halley are nevoie de aproximativ 76 de ani pentru a face o revoluţie completă în jurul Soarelui. 2061 este anul în care va fi vizibilă de pe Pământ.
Luna mai în tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.
Sărbătorile populare din luna mai sunt puţine cu data fixă: 1 mai – Armindeni; 12 mai – Sf. Gherman (Harmanul viermilor); 21 Mai – Constantin Graur (Constandinu Puilor) şi 25 mai – Ioan Fierbe Piatra.
Ziua de Armindeni se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Numită şi ziua pelinului sau ziua beţivilor, 1 Mai semnifică în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin, după cum menţionează site-ul www.crestinortodox.ro.
Ziua de 21 mai – Constantin Graur (Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena) – se serbează pentru apărarea recoltelor; marchează încheierea semănatului la cereale, puii încep să zboare.
Dacă plouă în mai şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. Se seamănă inul şi cânepa (după 13 ale lunii), hrişca (după 19), ridichile, castraveţii, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăţă pomii de gândaci. Se bea pelin, potrivit site-ului cultura.mai.gov.ro.
Zicala populară ”Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).
AGERPRES /(Documentare – Daniela Dumitrescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)