Epidemiologul Anders Tegnell explică într-o carte strategia Suediei faţă de COVID-19

După ce a devenit o personalitate la nivel mondial datorită mult mediatizatei „strategii suedeze” în faţa COVID-19, mai flexibilă decât în alte părţi ale lumii, fostul epidemiolog-şef din această ţară scandinavă, Anders Tegnell, explică măsurile luate în acea vreme într-o carte ce a fost publicată vineri, informează AFP.

„Noi nu am fost un fel de paradis libertarian”, a declarat Anders Tegnell într-un interviu acordat pentru jurnaliştii francezi la sediul editurii care a publicat noul volum.

„Eram pur şi simplu o societate care încerca să găsească măsuri bune pentru a gestiona situaţia, în maniera cea mai eficientă pentru noi”, a adăugat el.

În timp ce noul coronavirus a luat prin surprindere lumea întreagă în 2020 şi ţările au început, una câte una, să închidă diverse sectoare din societăţile lor, una dintre ele a ieşit în evidenţă: Suedia.

Regatul scandinav a ales o abordare mai liberală. Fără lockdown, fără şcoli închise, fără obligativitatea de purtare a măştii sanitare. Accentul a fost pus pe responsabilitatea individuală şi pe recomandări.

Această alegere a suscitat dezbateri aprinse în străinătate, unii considerând-o un contraexemplu, în timp ce alţii – adversari ai lockdownului – au salutat-o.

„În mod clar, multe persoane au interpretat caracterul voluntar al acestei strategii ca pe o abordare pasivă”, scrie fostul epidemiolog şef al Suediei. „Aceasta este o neînţelegere”, a adăugat el.

Călcâiul lui Ahile

Intitulată „Tankar efter en pandemi” („Reflecţii după o pandemie”), cartea de 280 de pagini reflectă caracterul însuşi al medicului suedez: formulările sunt îngrijite, pragmatice, fiecare etapă a strategiei este disecată şi explicată metodic.

Practic, „am crezut că oamenii se pot descurca singuri”, subliniază el pentru a explica decizia Suediei de a folosi recomandări în loc de măsuri coercitive.

„Nu am forţat pe nimeni, dar am observat o rată uriaşă de respectare a recomandărilor noastre”, spune el.

Devenit, în pofida dorinţei sale, figura emblematică a acestei strategii, Anders Tegnell a vorbit şi despre stupefacţia resimţită în faţa ameninţărilor cu moartea pe care le-a primit, dar a ţinut să precizeze că majoritatea suedezilor l-au susţinut: „A fost pentru prima dată când administraţia noastră a primit atâtea flori!”.

În timpul primului val al pandemiei, Suedia s-a numărat printre cele mai afectate ţări, în special din cauza unui „măcel” în casele de bătrâni, care a costat viaţa a 2.780 de persoane între 1 martie 2020 şi 30 septembrie 2020, potrivit statisticilor oficiale.

În total, 19.543 de persoane au murit din cauza COVID-19 în Suedia de la începutul pandemiei.

„M-am înşelat complet”

Comparaţiile internaţionale sunt dificile din cauza criteriilor de contabilizare diferite, dar, potrivit site-ului agregator Our World in Data, Suedia s-a descurcat mai bine decât UE în ansamblu, cu 2.365 de decese la un milion de locuitori la sfârşitul lunii octombrie, faţă de 2.767 de decese la un milion de locuitori.

„Trebuie cu adevărat să îmbunătăţim calitatea îngrijirii în căminele noastre de bătrâni”, a recunoscut Anders Tegnell, care descrie în cartea sa o „situaţie catastrofală”.

La începutul pandemiei, epidemiologul a crezut că ar fi mai uşoară îngrijirea bătrânilor în Suedia decât în alte părţi ale Europei, deoarece aceştia erau reuniţi într-un singur loc bine definit. „M-am înşelat complet”, spune el.

De fapt, lipsa resurselor şi a competenţelor necesare în casele de bătrâni au dat dreptate prognozelor sale.

O altă particularitate a Suediei în timpul pandemiei: utilizarea minimă a măştilor sanitare, niciodată recomandată de autorităţi, cu excepţia transportului public în timpul celui de-al doilea val.

„Multe ţări din Asia folosesc de zeci de ani măşti sanitare în locurile publice pentru a limita răspândirea virusului în timpul sezonului gripal. Au fost oare pe o pistă greşită în toţi aceşti ani? Nu era treaba mea să judec”, spune medicul suedez.

„Dar, în toate cercetările, nu am putut găsi nicio dovadă că ar fi făcut o diferenţă în bine”, a adăugat el.

Dorind ca omenirea să înveţe anumite lecţii din răspunsul societăţii la COVID-19, el îndeamnă fiecare organizaţie să facă un bilanţ al acestei perioade şi să documenteze totul.

Răspunsurile şi concluziile vor fi preţioase, pentru că Anders Tegnell estimează că o nouă pandemie va fi inevitabilă „în deceniile următoare”.

„În multe regiuni ale lumii, populaţia este în creştere (…) Începem să trăim în zone în care nu am mai fost niciodată, iar în aceste zone este foarte probabil să existe noi tipuri de virusuri pe care nu le-am mai văzut până acum”, notează el.

Aşadar, suntem pregătiţi? „Puţin mai bine pregătiţi decât am fost” pentru COVID-19. „Dar mai avem încă multe lucruri de făcut”, a concluzionat epidemiologul suedez.

AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)