Grupul OMV Petrom raportează un profit net în scădere cu 72% în primele nouă luni
Written by AGERPRES on 31 octombrie 2023
Grupul OMV Petrom a obţinut în primele nouă luni ale acestui an un profit net de 2,548 miliarde de lei, în scădere cu 72% faţă de perioada similară a anului trecut, când a raportat 9,156 miliarde de lei, conform datelor financiare neauditate remise, marţi, Bursei de Valori Bucureşti.
În acelaşi timp, veniturile din vânzări au scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu 36%, până la 28,526 miliarde de lei, faţă de 44,248 miliarde de lei în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.
În trimestrul trei din acest an, OMV Petrom a raportat un profit de 1,604 miliarde de lei, mai mic cu 64% faţă de rezultatul de 4,510 miliarde de lei raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Veniturile din vânzări au totalizat 10,662 miliarde de lei în T3 2023, în scădere cu 43% faţă de T3 din 2022 (18,667 miliarde de lei).
„Rezultatele noastre pentru 1-9/23 reflectă un mediu cu preţuri mult mai scăzute la energie şi o scădere a cererii de gaze şi electricitate, fiind, de asemenea, afectate şi de efectele reviziilor planificate ale rafinăriei noastre Petrobrazi şi centralei electrice Brazi. În T3/23, am avut o performanţă operaţională puternică, cu producţia de hidrocarburi aproape constantă trimestrial şi rate ridicate de utilizare pentru activele noastre din domeniul downstream după reviziile planificate. Comparativ cu rezultatele înregistrate în contextul fără precedent din 2022, venitul nostru net raportat în 1-9/23 este cu 70% mai scăzut, la 2,5 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, investiţiile noastre au fost cu aproape 50% mai mari, la 3,4 miliarde lei, în timp ce contribuţiile la bugetul de stat, inclusiv dividendele de bază, au ajuns la 12,4 miliarde lei. De asemenea, în luna octombrie au fost distribuite statului român dividende speciale de aproape 600 de milioane de lei”, a declarat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom.
În primele trei trimestre, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 6,2 miliarde de lei, cu 38% sub nivelul record din 1-9/22, determinat în principal de preţurile scăzute ale mărfurilor.
Valoarea investiţiilor s-a ridicat la 3,4 miliarde de lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar contribuţia la bugetul de stat, incluzând dividendele, a atins 12,4 miliarde de lei, cu doar 17% mai scăzută faţă de nivelul record din perioada similară a anului 2022.
Pe segmentul Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 3,3 miliarde de lei în primele trei trimestre din 2023, faţă de 4,4 miliarde de lei în 1-9/22, determinat în principal de preţuri realizate mai mici la ţiţei şi gaze naturale, volume de vânzări mai mici şi costuri mai mari de producţie.
Producţia a scăzut cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului, la 114,5 mii bep/zi, în principal din cauza declinului natural, dar a fost parţial compensată de contribuţia reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi.
Costul de producţie a crescut cu 18% la 15,4 dolari/bep din cauza scăderii producţiei disponibile la vânzare, impactul negativ al cursului de schimb, costuri mai mari cu serviciile şi cu personalul, precum şi din cauza unui impact pozitiv al unui element de natură nerecurentă în legătură cu un control fiscal în 2022.
Pe segmentul Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 1,8 miliarde lei, comparativ cu 3,2 miliarde lei în 1-9/22, în principal ca rezultat al volumelor proprii mai mici în contextul reviziei planificate a rafinăriei Petrobrazi. Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 75% comparativ cu 94%, fiind afectată de revizia planificată a acesteia.
Volumele vânzărilor cu amănuntul la nivel de Grup au fost mai mari cu 1% în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.
La capitolul Gaze şi Energie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale s-a ridicat la 1,6 miliarde lei, comparativ cu 2,8 miliarde de lei în 1-9/22, reflectând în special preţuri
la gaze şi electricitate semnificativ mai scăzute, revizia planificată prelungită a centralei electrice Brazi; totuşi, performanţa operaţională a fost bună în ambele segmente de activitate într-un context de piaţă plin de provocări şi cu un nivel ridicat de reglementare.
OMV Petrom a raportat volume de vânzări de gaze naturale cu 2% mai mari, obţinute din creşterea vânzărilor către portofoliul de consumatori finali şi către piaţa reglementată, în pofida scăderii cererii pe piaţă în general şi consumului mai mic la centrala electrică Brazi.
Producţia netă de energie electrică a fost de 2,45 TWh, reprezentând 6% din mixul de generare electricitate al României, afectată de revizia planificată prelungită şi complexă, se spune în comunicat.
În ceea ce priveşte dezvoltarea regională a gazelor, compania face referire la contractul semnat cu Transgaz pentru transportul gazelor din Marea şi la decizia finală de investiţie luată împreună cu Romgaz pentru proiectul cheie Neptun Deep. În acest sens, planul de dezvoltare a zăcământului pentru Neptun Deep a fost avizat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – investiţie totală estimată la 4 miliarde euro, împreună cu partenerul său. De asemenea, a fost atribuit principalul contract pentru dezvoltarea infrastructurii pentru proiectul Neptun Deep, în valoare de circa 1,6 miliarde de euro.
Grupul OMV Petrom avea 7.703 angajaţi la sfârşitul lunii septembrie, în scădere cu 1% faţă de septembrie 2022.
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.
OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea – 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
AGERPRES/(AS – autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)