Current track

Title

Artist


Incursiuni pe mapamond/Tunelul subacvatic dintre Danemarca şi Germania, cel mai lung din lume, prinde contur

Written by on 8 noiembrie 2023

Proiectul de tunel subacvatic din strâmtoarea Fehmarn, dintre Danemarca şi Germania, cel mai lung de acest fel din lume pentru maşini şi trenuri, începe să prindă contur odată cu construcţia uriaşei fabrici de producţie, care a început să producă primele elemente ale unei infrastructuri care va fi inaugurată în 2029.

Tunelul va finaliza conexiunea feroviară a Peninsulei Scandinave cu centrul Europei şi va crea un coridor între regiunea Strâmtorii Oresund şi oraşul Hamburg din nordul Germaniei, reducând timpul de călătorie între Copenhaga şi Hamburg la doar două ore şi jumătate.

Ceva mai mult de trei ani au durat lucrările preliminare pentru pregătirea şantierului şi construirea unui nou port, ridicarea de diguri şi operaţiuni de dragare, precum şi pentru construirea unei fabrici cu trei hale de producţie, unde vor fi fabricate cele 89 de elemente din beton care vor alcătui tunelul de 18,2 kilometri între insula daneză Lolland şi insula germană Fehmarn.

„Când vom opera la o capacitate de 100%, vom produce 20% din cimentul total al Danemarcei”, spune Anders Gert Wede, şeful de lucrări al Femern, în timpul unei vizite la uzina din oraşul danez Rodby, însoţit de presa străină.

Femern este compania publică creată de statul danez pentru a planifica, construi şi opera cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Danemarcei, pentru care sunt angajaţi până la 3.000 de oameni, majoritatea pe partea daneză.

 

Caracteristicile tunelului

Tunelul, care are o adâncime de 39 de metri, este format din 79 de elemente de beton cu o lungime de 217 metri şi o greutate de 73.500 de tone, care sunt împărţite în nouă segmente şi conţin alte 10 elemente speciale.

La fabrica din Rodby, a cărei suprafaţă însumează 140 de terenuri de fotbal, au început să fie îmbinate primele segmente şi se estimează că se va putea produce câte un element la fiecare 14 zile timp de un an şi jumătate, explică Wede.

Elementele vor fi apoi remorcate până la apă şi scufundate pe fundul mării, unde vor fi asamblate, după o tehnologie similară, deşi îmbunătăţită şi actualizată, cu cea folosită pentru tronsonul scufundat al podului Oresund (2000), care leagă Copenhaga (Danemarca) de Malmo (Suedia).

„Estimăm că elementele finale vor fi scufundate în cursul anului 2027”, spune Wede.

Tunelul, care include o autostradă cu câte două benzi pe fiecare sens de mers şi două linii de cale ferată, are un buget total de 7,4 miliarde de euro, din care ceva mai mult de 1 miliard reprezintă fonduri de la Comisia Europeană (CE), iar construcţia sa este acoperită în mare parte de Danemarca.

Construcţia este finanţată cu împrumuturi garantate de statul danez care vor fi rambursate din banii proveniţi din taxa de tunel ce va fi plătită de utilizatori (zona de taxare va fi situată pe partea daneză), iar perioada de amortizare este de 28 de ani.

Materialul dragat va fi folosit pentru crearea de noi zone naturale şi de agrement pe ambele insule şi există angajamentul de a folosi doar energie regenerabilă în construcţia şi exploatarea tunelului, deşi acest lucru nu i-a convins pe ecologişti, care critică pagubele pe care proiectul le-ar putea provoca fragilului ecosistem baltic.

 

Foto: (c) Femern A/S/facebook.com

Critici şi amânări

Plângerile depuse de grupuri ecologiste, cetăţeni şi compania de transport maritim Scandlines, care operează feriboturi pe ruta Rodby-Puttgarden, au cauzat întârzieri acestui proiect care a fost prezentat în 2007 şi a suferit o schimbare fundamentală în 2011, cu toate că trebuia iniţial să fie finalizat în 2018.

În 2008, guvernele danez şi german au semnat un acord oficial pentru a uni ambele insule prin intermediul unui pod, în cadrul căruia Copenhaga şi-a asumat cea mai mare parte a proiectului, iar Berlinul s-a angajat să îmbunătăţească accesul rutier şi pe cale ferată către Puttgarden şi să construiască gura de tunel de pe partea germană.

Însă Danemarca a optat trei ani mai târziu pentru un nou model, cu un tunel scufundat, o soluţie mai ieftină, care a fost aprobată în 2015 de parlamentul de la Copenhaga şi, patru ani mai târziu, de cel de la Berlin.

Femern a scos la licitaţie diferitele faze ale proiectului, la care participă, printre altele, companii daneze, germane, franceze şi spaniole precum SICE şi Cobra, responsabile cu instalaţia electrică şi mecanică din interiorul tunelului.

AGERPRES/(AS – autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: Foto: (c) Femern A/S/facebook.com

Loading


Conținutul website-ului www.radiovocearomaniei.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către TRUST MEDIA PRESĂ-RADIO-TV VOCEA ROMÂNIEI sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor RADIO VOCEA ROMÂNIEI, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@radiovocearomaniei.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile TRUSTULUI MEDIA PRESĂ-RADIO-TV VOCEA ROMÂNIEI în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.radiovocearomaniei.ro.

Reader's opinions

Leave a Reply