Jurnaliştii îşi pierd influenţa în rândul tinerilor, în favoarea reţelelor sociale (raport)

Sunt influencerii şi celebrităţile surse de informare mai bune decât jurnaliştii în ochii tinerilor? Un raport de referinţă la nivel mondial tinde să demonstreze acest lucru, arătând importanţa tot mai mare a reţelei sociale TikTok ca un canal de acces la ştiri, relatează France Presse.

„Generaţiile cele mai tinere, care au crescut cu reţelele sociale, adesea acordă mai multă atenţie influencerilor sau celebrităţilor decât jurnaliştilor, chiar şi când vine vorba de ştiri”, subliniază raportul Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului din 2023, afiliat la Universitatea Oxford (Marea Britanie).

Acest raport anual despre informaţiile digitale, publicat la 14 iunie, se bazează pe sondaje online efectuate de compania YouGov pe 94.000 de persoane din 46 de ţări.

Un rezultat marcant din anul acesta este că majoritatea utilizatorilor de TikTok, Snapchat şi Instagram (respectiv 55%, 55% şi 52%) spun că acordă atenţie influencerilor sau celebrităţilor atunci când vine vorba de ştiri. În schimb, pe Facebook (care, la fel ca Instagram, aparţine grupului american Meta), sau Twitter, mai puţin folosite de tineri, jurnaliştii joacă rolul principal.

Întrebat de AFP, autorul principal al raportului, Nic Newman, citează exemplul tânărului englez Matt Welland, care care analizează pe TikTok subiecte de actualitate şi de viaţă cotidiană pentru cei 2,8 milioane de abonaţi ai săi.

„De asemenea, se poate ca o celebritate să vorbească despre un subiect de actualitate”, continuă Newmann, evocând campania digitală a fotbalistului englez Marcus Rashford în favoarea meselor gratuite pentru copiii săraci în 2020.

Fiindcă pentru generaţia TikTok, termenul „ştiri” are o semnificaţie cu mult mai largă decât sensul său tradiţional, în care ne gândim în primul rând la politică sau la relaţii internaţionale.

Pentru aceşti tineri, informaţiile „înseamnă tot ce este nou, toate sectoarele: sport, divertisment, bârfe, ştiri, cultură, arte, tehnologie etc.”, releva Institutul Reuters într-un alt studiu dedicat special acestui subiect anul trecut.

Această preluare a puterii de către influenceri este cel mai spectaculos efect al unei schimbări a ierarhiei dintre reţelele sociale: cele tradiţionale ca Facebook pierd teren, fiind surclasate de cele bazate pe video, ca TikTok, Youtube (care aparţine grupului Alphabet, compania-mamă a gigantului american Google), Instagram şi Snapchat.

La acestea din urmă apelează tinerii, inclusiv pentru a se informa.

Deşi „rămâne una dintre reţelele sociale cele mai utilizate la nivel global”, Facebook „devine cu mult mai puţin importantă în calitate de canal de acces la informaţie” şi, prin urmare, ca generator de trafic către site-urile de ştiri, notează raportul.

În 2023, doar 28% dintre respondenţi au indicat ca accesează ştiri prin intermediul Facebook, comparativ cu 42% în 2016.

Acest lucru se datorează parţial „dezangajării” sale din sectorul ştirilor, care nu mai pare a fi o prioritate strategică, şi pe de altă parte faptului că reţelele bazate pe video „captează din ce în ce mai mult atenţia publicului tânăr”.

Dintre reţelele sociale, cea chineză Tiktok „cunoaşte cea mai rapidă creştere”: este utilizat de 20% dintre copiii de 18-24 de ani ca sursă de acces la informaţii (5 puncte mai mult decât în 2022).

Adesea acuzat în Occident de a fi un instrument de influenţă, chiar de spionaj al Beijingului (ceea ce acesta neagă), Tiktok este utilizat în mod particular în Asia, America Latină şi Africa, conform studiului.

În sens mai larg, din cauza obiceiurilor generaţiilor tinere născute în epoca reţelelor de socializare, „dependenţa noastră de aceşti intermediari” pentru accesul la informaţii „continuă să crească”.

Paradoxal, respondenţii spun că sunt conştienţi de riscul de dezinformare şi de neîncredere faţă de algoritmii de selecţie a informaţiilor pe care se bazează reţelele.

Dar este din ce în ce mai puţin frecvent ca publicul să ajungă direct pe un site sau o aplicaţie de informaţii: de cele mai multe ori, trece mai întâi printr-o reţea socială.

Acest lucru „pune sub presiune” modelul economic al mass-media, bazat „pe publicitate şi pe abonamente”, mai ales într-un context de criză în care gospodăriile îşi reduc cheltuielile.

Toate acestea constituie „o schimbare mult mai fundamentală” pentru industria informaţională decât schimbarea digitală în sine, estimează directorul institutului Reuters, Rasmus Kleis Nielsen.

AGERPRES/(AS – autor: Irina Lorant, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)