Current track

Title

Artist


OBICEIURI ŞI TRADIŢII/ Salcia – simbolul Floriilor; de la ritualuri bisericeşti, la întrebuinţările ei în diferite domenii

Written by on 27 aprilie 2024

Salcia, simbolul sărbătorii de Florii, este înconjurată de legende, fiind considerată un protector al roadelor şi locuinţelor în cultul bisericesc, dar reprezintă şi una dintre soluţiile în combaterea eroziunii şi stabilizarea solului, având şi proprietăţi medicinale.

Creştinii ortodocşi sărbătoresc duminică, cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti, Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoare cunoscută sub denumirea de Florii. Potrivit tradiţiei, în această zi oamenii duc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfinţite şi puse apoi la icoane, la pomii fructiferi pentru a-i ajuta să rodească sau la uşa casei pentru ca locuinţa să fie protejată tot timpul anului. Salcia înlocuieşte la români ramurile de măslin şi de finic cu care Mântuitorul a fost întâmpinat de creştini ca un adevărat împărat.

„Salcia este apreciată foarte mult în cultul bisericii, mai ales cu prilejul sărbătorii Floriilor, când Mântuitorul a intrat în Ierusalim unde a fost întâmpinat de popor, de mulţimi cu flori şi cu ramuri de finic în mâini. Poporul L-a primit ca un împărat al păcii şi i-au recunoscut Dumnezeirea şi statutul de Împărat al cerului şi al pământului. Oamenii, de bucurie, au venit cu darurile lor şi pentru că majoritatea erau oameni simpli au rupt ramuri de finic şi l-au întâmpinat. La noi în România nu creşte finicul, această plantă din Ţara Sfântă şi atunci a fost apreciată foarte mult salcia. Poporul român a introdus-o în cultul bisericii pentru că ea acum primăvara de Florii este cea mai harnică, înfrunzeşte şi ramurile ei sunt frumoase. Totodată, se şi modelează frumos asemenea coroniţei Mântuitorului şi sunt sfinţite ramurile de salcie în Duminica Floriilor, sunt stropite cu Aghiasmă Mare şi atunci ramurile acestea care închipuie intrarea Mântuitorului în Ierusalim sunt duse acasă şi sunt păstrate la icoane, de regulă, de la un an la altul. Ierarhii noştri au vorbit frumos despre această specie”, a declarat pentru AGERPRES directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), Costel Vînătoru, care este şi preot.

 

Potrivit legendelor, forma salciei nu a fost întotdeauna cea pe care o cunoaştem astăzi. Răstignirea şi biciuirea Mântuitorului Iisus Hristos au făcut-o să plângă şi din smerenie să se aplece cu ramurile spre pământ.

„În jurul salciei s-au ţesut foarte multe legende şi foarte multe istorioare. În primul rând, a fost cea care a lăcrimat pentru Maica Domnului când l-a văzut pe pruncul Iisus răstignit pe cruce. Mai există o scriere în care se spune că Maica Domnului trebuia să ajungă la Mântuitorul care era răstignit şi trebuia să treacă peste o apă. Apa era destul de periculoasă şi o salcie şi-a plecat crengile astfel încât Maica Domnului a trecut pe salcie, peste râu. O altă istorioară spune că romanii au tăiat crengi dintr-o salcie şi l-au biciuit pe Mântuitorul şi atunci salcia s-a smerit şi s-a ruşinat când a văzut cum crengile ei au fost folosite pentru chinuirea Mântuitorului şi se pare că şi-a lăsat crengile în jos, pentru că ea ar fi fost zveltă, cu ramurile ridicate şi atunci a apărut salcia pletoasă, plângătoare, smerită, pentru că iată crengile ei le-au folosit romanii în batjocorirea şi chinuirea Mântuitorului”, a precizat Costel Vînătoru.

În afara ritualurilor bisericeşti, salcia este întrebuinţată în diferite domenii având în vedere proprietăţile sale deosebite. Din punct de vedere ornamental, este un element în decorarea grădinilor, reprezentând unul dintre principalii factori naturali de stabilizare a digurilor şi poate fi utilizată, datorită elasticităţii sale, la confecţionarea unor obiecte de uz casnic sau mobilă.

„Putem vorbi de salcia ornamentală. Sunt peste 350 de varietăţi de specii, în România regăsindu-se o mulţime de soiuri, de la salcia zveltă, la salcia creaţă, salcia plângătoare, cu ramurile atârnate către sol sau apă ori răchita. Multe dintre aceste varietăţi, în special cele care au forme frumoase, sunt folosite ca plante decorative pentru parcuri, grădini, pentru umbră. Ce este interesant, se prinde foarte uşor, în special pe cale vegetativă. Un fir de salcie înfipt în pământ, dacă îl uzi, se prinde repede. Pe lângă partea ornamentală, poate fi folosită pentru îndiguiri. Poate stabiliza digurile acolo unde sunt în pericol de surpare, de aceea pe marginea unor canale, bălţi sau râuri găsim prezentă salcia. Deşi lemnul de salcie nu este apreciat pentru foc, au fost create soiuri hibride de salcie folosite ca plante energetice, ulterior transformate în peleţi. Mai putem vorbi de utilizarea ei din cele mai vechi timpuri pentru confecţionarea unor obiecte, în special coşuri, târne, aranjamente, recipienţi, produse realizate din salcie împletită, din răchită. Răchita este o varietate de salcie cu ramuri elastice care se modelează foarte uşor. Se confecţionează mobilier din răchită, inclusiv acele coşuri cu care merg oamenii la biserică cu pomană, la festivităţi sau la nunţi. La ţară cele mai plăcute fluieraşe şi uşor de confecţionat erau cele din ramuri de salcie, pe tot felul de tonalităţi”, a explicat cercetătorul.

 

Cunoscută ca o specie care fixează solul şi se adaptează aproape în orice condiţii, dând naştere unor microclimate, salcia poate fi folosită pentru combaterea degradării terenurilor şi a fenomenului de deşertificare.

„Poate fi folosită în programe de ameliorare a solurilor. Se vorbeşte despre deşertificare, terenurile se degradează prin accentuarea fenomenului de eroziune. Vânturile acestea şi lipsa vegetaţiei erodează solurile. Fac ca particulele fertile din sol să migreze, vorbim de scăderea gradului de fertilitate a solului. Noi încă practicăm arătura terenurilor, sunt ţări care au renunţat de zeci de ani. Prin răsturnarea brazdei, elementele nutritive din sol se evaporă, iar ultravioletele atacă dur solul şi îl degradează. Să nu uităm de fenomenul de sărăturare a solului. Terenurile acestea sunt vii, trebuie să le păstrăm şi iată că salcia poate să ajute la conservarea solului, la conservarea biodiversităţii, este o specie care ar trebui luată în studiu. Am reuşit la Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Legumicultură de unde am plecat să studiez câteva varietăţi de salcie, inclusiv salcia neagră cu coaja închisă la culoare, aproape de negru, apoi o salcie ornamentală apreciată în afara ţării, roşie-creaţă, verde-creaţă. Sper să realizez şi aici o colecţie din diverse varietăţi”, subliniază directorul BRGV.

Din coaja salciei se mai extrage una dintre substanţele care au revoluţionat domeniul farmaceutic, acidul salicilic din care se obţine aspirina.

„Din punct de vedere medical, vorbim de un produs natural foarte valoros. Aspirina este un medicament apreciat în toată lumea. A fost obţinut şi încă este obţinut din acest acid salicilic pe care îl găsim în salcie. Până să apară industria de sinteză, românii ştiau să facă ceai din coajă de salcie, din ramurile crude şi ştiau foarte bine beneficiile medicale ale acestui arbore. Are o concentraţie ridicată de acid salicilic pe care îl regăsim în toată planta, dar mai concentrat în ramurile mai tinere”, arată Costel Vînătoru.

Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului. Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

AGERPRES/(A – autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Loading


Reader's opinions

Leave a Reply