PERSPECTIVE 2025/ Evenimente de urmărit în 2025

De la al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă şi până la calendarul sportiv saturat de fotbal, iată cinci evenimente de urmărit în 2025 în viziunea AFP.

Donald Trump, sezonul 2

Pe 20 ianuarie, Donald Trump va fi învestit în calitate de al 47-lea preşedinte al Statelor Unite, la 11 săptămâni după marea sa victorie împotriva democratei Kamala Harris.

Republicanul va depune jurământul la Capitoliu, sediul puterii legislative din Washington, care a fost luat cu asalt în urmă cu patru ani de susţinătorii săi care au refuzat să recunoască înfrângerea lui Trump la alegerile prezidenţiale precedente.

În ciuda a patru inculpări şi a unei condamnări penale, republicanul în vârstă de 78 de ani revine surprinzător la Casa Albă la finalul unei campanii extraordinare, marcată de două tentative de asasinat.

Numirile sale senzaţionale – Elon Musk la „Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală” sau Robert F. Kennedy Jr, un sceptic al vaccinurilor, la Departamentul Sănătăţii – anunţă o nouă ordine în Statele Unite ale Americii şi în lume.

Naţionalismul său anunţă revenirea unei Americi atotputernice, care îşi impune legea, preşedintele ales preferând relaţiile tranzacţionale şi raporturile de forţă în detrimentul multilateralismului.

Kumbh Mela

Pelerinajul hindus cunoscut sub numele de „Kumbh Mela”, cea mai mare adunare din lume, va avea loc la Prayagraj, în nordul Indiei, din ianuarie până în februarie.

Zeci de milioane de hinduşi se vor aduna pe malurile fluviilor Gange şi Yamuna şi vor clădi un imens oraş efemer. Cufundându-se în aceste râuri sacre, sadhus (călugării hinduşi) şi pelerinii se spală de păcate, sperând să „se elibereze de ciclul teluric vicios al vieţii şi morţii”.

Această adunare are loc la fiecare trei ani alternativ în patru locuri sfinte (Prayagraj, Haridwar, Ujjain şi Nashik).

Circa 120 de milioane de pelerini s-au strâns la ultima adunare din Prayagraj în 2013. Treizeci şi şase de oameni au murit atunci într-o busculadă.

„Kumbh Mela” sau „Festivalul ulciorului” – clasificat ca patrimoniu imaterial al umanităţii de către UNESCO – îşi are originile în mitologia hindusă conform căreia, timp de 12 zile şi 12 nopţi, zeii şi demonii s-au ucis între ei pentru a recupera ulciorul care conţinea elixirul nemuririi.

În timpul luptei, patru picături de nectar preţios au căzut peste aceste patru locuri sacre.

Oasis şi BTS, două reveniri

Pe de o parte cei doi fraţi morocănoşi ai Britpop-ului, pe de altă parte, cei şapte tineri şi drăguţi regi ai K-Pop: Oasis şi BTS, două nume grele ale muzicii, revin în forţă în 2025.

Oasis, condus de fraţii Liam şi Noel Gallagher, a căror rivalitate legendară a dus la dezmembrarea trupei în 2009, se reuneşte pentru un turneu mondial în vara lui 2025. Graţie acestei reconcilieri, fiecare dintre ei ar putea încasa circa 50 de milioane de lire sterline, potrivit unui expert.

Fanii nostalgici s-au grăbit să cumpere bilete. Dar acest demers s-a transformat în haos, cu liste de aşteptare nesfârşite, preţuri nebuneşti şi site-uri frauduloase.

La celălalt capăt al Pământului, grupul BTS a promis „ARMY” (comunitatea sa de fani – n.r.) să se reîntâlnească din iunie, când cei şapte cântăreţi îşi vor fi încheiat serviciul militar, obligatoriu în Coreea de Sud.

Cu zeci de milioane de albume vândute, trupa de băieţi, înfiinţată în 2013, pompează miliarde în economia sud-coreeană. „Revenirea BTS va avea (…) un efect pozitiv asupra acţiunilor HYBE (casa de discuri care impresariază BTS – n.r.) şi a vânzărilor de albume”, a anticipat un analist de la Daishin Securities.

Spre o plafonare a emisiilor cu efect de seră

Creşterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră s-ar putea oare opri anul viitor? Cercetătorii sunt precauţi: urmăresc semnale din China, principala ţară poluantă, unde creşterea emisiilor de CO2 provenite din arderea petrolului, cărbunelui şi gazului ar trebui să fie aproape zero în 2024.

„Se pare că emisiile sunt pe cale să se stabilizeze”, declară Lauri Myllyvirta, de la Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA).

Având în vedere importanţa ţării (30% din emisiile mondiale), impactul ar fi global. Glen Peters, de la Global Carbon Budget, nu ar fi surprins ca plafonarea globală să se înregistreze în următorii câţiva ani. „Suntem aproape, dar vom avea nevoie de câţiva ani de date pentru a fi siguri”, avertizează el.

Şi, adaugă Ignacio Arroniz Velasco, de la think tank-ul E3G, lumea nu va trebui să se mulţumească cu stabilizarea emisiilor: va fi nevoie ca acestea să fie reduse rapid, pentru a putea spera la neutralitatea carbonului în termen de maximum trei decenii.

„Nu ne vom putea relaxa”, a declarat el.

Fotbal, fotbal, fotbal

Când îţi place ceva, nu contează cât te costă, şi totuşi…: în 2025, problema excesului de partide şi oboseala jucătorilor, confruntaţi cu un program supraîncărcat, va fi un subiect central.

În program în special: Cupa Mondială a Cluburilor, extinsă la 32 de echipe, care îi va priva pe jucători de vacanţa de vară, după un sezon marcat de inaugurarea noii formule a Ligii Campionilor, cu şi mai multe meciuri… şi încasări.

Această tendinţă de creştere nesfârşită a numărului de partide oficiale va continua şi în 2026, cu 16 echipe noi care vor participa la Cupa Mondială organizată în Canada, Mexic şi Statele Unite, şi deci… 104 meciuri, faţă de 64 anterior.

Va fi, de asemenea, analizată ponderea tot mai mare a Arabiei Saudite, tendinţa ţării gazdă a Cupei Mondiale din 2034 de a injecta tot mai mulţi bani în fotbal, având potenţialul de a schimba caracteristicile acestui sport.

În fine, utilizarea asistenţei video în arbitraj (VAR), care schimbă profund ritmul meciurilor, va alimenta cu siguranţă tot mai multe controverse.

AGERPRES/(AS – autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)