PERSPECTIVE 2025/Noul an se anunţă haotic, date fiind războaiele în desfăşurare, alianţele inedite şi revenirea lui Trump

Anul 2025 nu se anunţă mai puţin haotic decât cele anterioare, date fiind războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, alianţele dintre regimuri autoritare şi, bineînţeles, revenirea republicanului Donald Trump la Casa Albă, a cărui politică externă va cântări greu asupra afacerilor mondiale, se arată într-o analiză a AFP.

Deşi nu totul poate fi analizat în lumina revenirii la Casa Albă a imprevizibilului miliardar republican, diplomaţia sa în fruntea celei mai mari puteri mondiale va avea un impact puternic, în special asupra celor două crize internaţionale majore, cele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Alianţele dintre Rusia şi Coreea de Nord, precum şi Rusia şi Iran pot avea, de asemenea, consecinţe de anvergură.

AFP face o prezentare generală neexhaustivă a „punctelor fierbinţi” din 2025.

Gaza

De la atacul mortal al Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, regiunea a fost în flăcări şi sânge, în pragul unui război generalizat.

Escaladarea pare să fie încă sub control între Israel şi Iran, principalul susţinător al Hamas şi Hezbollah, dar până când?, se întreagă agenţia franceză de presă.

Stimulat de victoriile sale pe teren şi de întoarcerea lui Donald Trump, guvernul israelian pare şi mai puţin dispus la o soluţie de ordin politic cu palestinienii.

Numirea unor susţinători necondiţionaţi precum Mike Huckabee, viitorul ambasador american în Israel, pro-colonii, pare să anunţe, fără surpriză, un cec în alb pentru premierul Benjamin Netanyahu.

„Conflictul din Gaza ar putea intra într-un fel de limbo, Israelul impunând o soluţie militară şi menţinând trupe în Fâşia Gaza, fără începutul unei soluţii politice”, a declarat Michael Horowitz, analist la firma de consultanţă în securitate Le Beck International.

Potrivit acestuia, următoarea administraţie americană va încerca, de asemenea, să aducă Arabia Saudită în Acordurile Abraham, care normalizează relaţiile dintre Israel şi ţările arabe. Dar atâta timp cât războiul din Gaza va dura, o astfel de înţelegere pare puţin probabilă.

Ucraina

Când Donald Trump se va întoarce în Biroul Oval, invazia Rusiei în Ucraina va avea aproape trei ani. Kievul se află într-o situaţie foarte dificilă, se confruntă cu o lipsă de forţă de soldaţi şi depinde de ajutorul occidental în faţa unei Rusii care câştigă teren în Est şi este întărită de muniţie şi soldaţi din Coreea de Nord.

Presiunea creşte asupra Kievului pentru negocieri, care din punctul de vedere al Moscovei echivalează cu o capitulare a Ucrainei.

Donald Trump a declarat înainte de alegerea sa că va rezolva problema „în 24 de ore”. Complezenţa sa faţă de preşedintele rus Vladimir Putin în timpul primului său mandat, numirea în viitorul său cabinet a unor personalităţi critice la adresa Ucrainei precum Tulsi Gabbard (aleasă pentru a fi numită director al Serviciului Naţional de Informaţii) şi, mai presus de toate, perspectiva unui sfârşit al sprijinului militar american (susţinătorii lui Trump au blocat un ajutor de 60 de miliarde de dolari în Congres timp de aproape un an) ar putea face Kievul să se teamă de ce este mai rău.

Cu toate acestea, este dificil de prezis ce va face preşedintele american, cunoscut pentru imprevizibilitatea sa şi ca susţinător al unei diplomaţii tranzacţionale.

În orice caz, 2025 va fi un an crucial pentru Ucraina, în funcţie de presiunea exercitată de Washington, dar şi de capacitatea Europei de a sprijini sau nu Kievul.

Coreea de Nord

Această ţară cu arme nucleare, cea mai închisă din lume, este examinată cu îngrijorare. Phenianul a intensificat testele balistice în 2024 şi a efectuat, la fel ca Iranul, o apropiere fără precedent de Moscova. Coreea de Nord şi Rusia au semnat un tratat de apărare reciprocă şi, într-o mişcare fără precedent, Phenianul a trimis aproximativ 10.000 de soldaţi pentru a lupta împotriva Ucrainei.

„Putin vrea soldaţi nord-coreeni şi muniţie, iar în schimb Phenianul vrea tehnologie militară”, a declarat Fyodor Tertiskiy, cercetător la Carnegie.

„Ar trebui să ne pregătim pentru acţiuni ale Coreei de Nord pe care nu le-am mai văzut până acum”, a scris el pentru AFP, menţionând că Kim Jong-un a abandonat, de asemenea, „orice idee de reunificare cu Sudul”.

„Cooperarea militară cu Moscova survine într-un moment de escaladare a tensiunilor în Peninsula Coreeană”, a declarat Andrew Yeo de la Brookings pentru AFP, menţionând distrugerea recentă de către Phenian a drumurilor dintre cele două Corei, presupusa incursiune a unor drone sud-coreene deasupra vecinului său şi un nou test de lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) în noiembrie.

Este necesar să „ne pregătim pentru o nouă fază de mare instabilitate şi o posibilă escaladare în Asia de Nord-Est”, a spus Yeo.

Taiwan

Tot în Asia, Taiwanul are toate ingredientele pentru un potenţial viitor conflict mondial.

China pretinde că Taiwanul face parte din teritoriul său şi spune că nu exclude utilizarea forţei pentru a readuce insula sub controlul său. În ultimii ani, şi-a sporit presiunea militară trimiţând aproape zilnic avioane de război, drone şi nave în jurul insulei.

Statele Unite sunt principalul susţinător al securităţii Taiwanului, chiar dacă nu recunosc diplomatic insula.

În timp ce democraţii şi republicanii se află pe o linie de ostilitate destul de similară faţă de Beijing, Marco Rubio, următorul secretar de stat al lui Donald Trump, este cunoscut ca adept al unei linii dure împotriva Beijingului, având interdicţie de intrare pe teritoriul chinez.

La rândul său, Mike Waltz, care se aşteaptă să ocupe poziţia strategică de consilier pentru securitate naţională al Casei Albe, a declarat că Washingtonul se află într-un „război rece cu Partidul Comunist Chinez” (PCC), cerând „abordarea” „ameninţării PCC” şi „înarmarea Taiwanului acum”.

AGERPRES/(AS – autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)