Aproape 40 de porci au fost sacrificați, sâmbătă, în comuna Halmeu, după metode tradiționale specifice comunităților maghiare și șvăbești din zonă, în cadrul celei de-a XII-a ediții a concursului de tăiat porci organizat de UDMR Satu Mare.

În cadrul competiției un ‘henteș’, adică măcelar, a reușit să tranșeze un porc în doar cinci minute, iar o echipă a reușit să facă un cârnat de peste 120 de metri lungime.

Foto: (c) Gil Pietrar/AGERPRES

Președintele UDMR Satu Mare, Pataki Csaba, care este și președinte al Consiliului Județean, a arătat că pregătirile au început de câteva zile, cu strângerea celor 38 de echipe din județ. Oamenii s-au adunat încă de dinainte de răsăritul soarelui, au sacrificat porcii și au început curățirea lor. Unii au preferat cu butelii pe gaz, alții și-au adus paie, cum era pe vremuri.

Și pentru ca atmosfera să fie una de spectacol, membrii trupei A-Team, din Urziceni, costumați în personaje precum lupi, vulpi, bătrâne sau măcelari, au cântat și dansat în jurul porcilor sacrificați. Oamenii și-au amenajat standurile cu obiecte tradiționale, dar și cu preparate culinare specifice localităților.

‘Este o tradiție care a rezistat peste decenii, indiferent dacă au fost probleme (…) de pestă sau am fost în carantină. Este un festival care mișcă foarte multe comunități din județul Satu Mare. Sunt peste 30 de comunități prezente. E o muncă titanică, peste 1.000 de oameni au pregătit ziua de astăzi. Pregătirile nu au început de azi, ci de săptămâni. Fiecare a adus ce are mai bun, mai interesant din fiecare comună. Se poate vedea cum se tranșează porcul în zona Careiului, cum se tranșează porcul în zona Halmeului. Eu cred că poate să devină o atracție turistică a județului deoarece este un festival’, a declarat Pataki Csaba.

Foto: (c) Gil Pietrar/AGERPRES

El a subliniat că este necesară educarea tinerelor generații și în acest sens, deoarece mulți copii nu fac legătura între animal și mâncarea din farfurie.

‘Respectăm toată legislația Uniunii Europene. Se prelucrează porcul așa cum se prelucra de sute de ani pe meleagurile sătmărene. Pe lângă produsele din porc o să găsiți și produsele din fructe (pălinca – n. r.). Porcii sunt sacrificați conform reglementărilor Uniunii Europene. Trebuie să educăm copiii noștri. Animăluțele foarte simpatice le regăsesc și în farfurie. Mulți copii sunt crescuți și cred că animăluțele există doar în zoologie și doar în sălbăticie și nu pot să facă asocierea directă dintre porc și mâncarea din farfurie. Aici se poate vedea întreg procesul’, a mai spus Pataki Csaba.

Foto: (c) Gil Pietrar/AGERPRES

Pe lângă preparatele din porc, în concurs sunt înscrise și 36 de probe de pălincă, de la cea tradițională de prune, la pălinca de dovleac.

Printre edilii prezenți s-a aflat și primarul comunei Dorolț, Mihai Găman, care a spus că preparatele din porc se fac în fiecare gospodărie anual.

‘Am venit cu o echipă foarte numeroasă, foarte harnică. Facem aceste preparate tradiționale care se fac în fiecare an în fiecare gospodărie din comuna noastră. Sunt preparate clasice, dar avem și noi un gust apare. Tradiția, echipa, unitatea, forța, sper să vor fi definitorii în acest concurs’, a spus Mihai Găman.

Foto: (c) Gil Pietrar/AGERPRES

Reprezentanții UDMR din comuna Pișcolt au pregătit sânge cu ceapă, un guiaș, jumări și carne cu usturoi la cuptor.

‘Am pregătit ce se pregătește de obicei la noi, sânge cu ceapă. Se servește dimineața cu pălincă și cu vin. Cel mai important lucru la sângele cu ceapă este ca porcul să aibă sânge. (…) Până când ceilalți pregătesc porcul sângele se prăjește. Trebuie ceapă, ceapă și ceapă. E cea mai bună. Cu pălincă, evident’, a spus Daniel Kalman din Pișcolt.

Un produs tradițional este ‘toroșul’, adică varză cu carne, o rețetă adusă de șvabii colonizați în zona Satu Mare.

‘Prima dată călim slănina, punem ceapă și adăugăm carnea pregătită. La urmă după ce carnea va fi aproximativ gata, vine varza călită peste ea și va fi un toroș foarte bun. Această rețetă este de 300 de ani. Când șvabii au intrat aici, au fost aduși de groful Karolyi, a fost adusă rețeta și o tot moștenim de la bunici’, a explicat reprezentantul comunei Urziceni, care a pregătit acest produs în cadrul concursului.

Foto: (c) Gil Pietrar/AGERPRES

Concursul nu rămâne unul de formă. Un juriu format din bucătari și specialiști trebuie să acorde premii pentru preparate, precum cel mai bun toroș, cel mai bun cârnat, cel mai bun șoric, cel mai bun caltaboș.

Printre ‘vedetele’ concursului s-a evidențiat Hart Tamas, care a reușit să tranșeze un porc în doar 5 minute și să-l pună în bucăți pe masa de preparat. El are 46 de ani, a tăiat primul porc la 14 ani, iar acum lucrează la un abator în Germania, unde prelucrează 150-200 de porci pe zi.

Cel mai lung cârnat a fost de 121,5 metri, realizat de echipa de la Urziceni.

AGERPRES/(AS – autor: Gheorghe Pietrar, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)