Current track

Title

Artist


REPORTAJ Tulcea: Sezonul turistic în Deltă s-a deschis cu un prânz pescăresc pe bază de sturion

Written by on 1 aprilie 2024

Sezonul turistic în Delta Dunării s-a deschis în satul tulcean Sarichioi, de pe malul complexului Razim-Sinoe, cu un prânz pescăresc pe bază de nisetru, una dintre speciile de sturioni foarte apreciată pentru calităţile gustative şi interzisă la pescuit în mediul natural din România.

 

Prânzul pescăresc este un produs care întregeşte oferta unităţilor turistice din judeţ, foarte solicitat anul trecut în comparaţie cu serviciile de cazare, turiştii care ajung în Deltă putând opta pentru meniuri ce au la bază reţete tradiţionale, specifice zonei.

„Am venit în primul rând pentru cei de aici. Am mai fost o singură dată şi, din momentul în care am intrat pe poartă, am simţit că parcă sunt din locul ăsta. Mâncarea e foarte bună şi simt că toată lumea care vine aici e prietenă cu toată lumea”, a declarat Cornelia Sârbu, din Galaţi, unul dintre turiştii care au participat, în acest sfârşit de săptămână, la prânzul pescăresc din satul Sarichioi.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


Turiştii au aflat despre prânzul pescăresc de pe reţelele sociale şi au apreciat ospitalitatea gazdelor care le-au oferit preparate dintr-unul dintre cei mai scumpi peşti a căror captură în apele naturale este interzisă.

„Cred că putem trece peste nişte bariere psihologice. Sturionii sunt crescuţi în crescătorii şi le putem oferi turiştilor şansa de a mânca ceva deosebit, ce nu mâncăm în fiecare zi. E o variantă şi somonul, dar prefer peştele românesc. Cât priveşte preţul (n.r. – 160 de lei), dacă ne gândim la varietatea preparatelor şi facem o comparaţie cu Valea Prahovei, nu mi se pare ceva de nedepăşit”, a spus Elena B., o turistă din Brăila.

Doar antreul care a constat în icre de crap cu ceapă şi desertul nu au avut la bază sturion. Storceacul şi saramura de nisetru au fost pregătite de Evdochia Capusta, din satul Sarichioi.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


„Sturionul se face bucăţele. Zgârciul se pune la fiert cu mai multe legume. La final, se scot legumele şi zgârciul, iar în borş se adaugă alte legume, tocate mărunt. Legumele ar fi ceapa şi ardeiul, iar morcovii şi ţelina se dau prin răzătoare şi se călesc un pic în ulei pentru a da culoare storceacului”, a afirmat Evdochia Capusta.

Ea a învăţat de la părinţi reţetele folosite pentru prepararea storceacului şi a saramurii din sturion.

„Reţetele sunt tradiţionale. Le-am moştenit de la mama. Tatăl meu a fost pescar. În timp, am mai perfecţionat câte ceva. De exemplu, de la oţet am ajuns la lămâie. În timp, m-am perfecţionat la locul de muncă”, a dezvăluit tulceanca din satul Sarichioi.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


Localitatea de ruşi lipoveni este una dintre cele mai frumoase şi pitoreşti din judeţ. Străzile sunt curate, spaţiul verde din faţa fiecărei curţi este plin de flori, din loc în loc, unii săteni ies cu legumele din grădină la vânzare în faţa porţii, iar duminică dimineaţa, după slujbele din bisericile satului, lumea merge la târg, unde se vând produse alimentare şi nealimentare.

„Ne chinuim. Soţul meu a murit acum nouă ani şi am un băiat student la Politehnică. Trebuie să-l ajut, iar altfel, nu am cum”, spune una dintre vânzătoarele din târgul de haine din sat.

Satul de pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe nu are unităţi turistice mari care să rămână deschise tot timpul anului, ci pensiuni mici care păstrează specificul caselor tradiţionale din Deltă, aşa încât turismul este o activitate sezonieră.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


„Noi am deschis pensiunea în anul 2019. Este o casă tradiţională, care a fost construită în anul 1921 şi în anul acela a fost extrem de căutată. Dacă am fi avut de zece ori mai multe locuri, toate s-ar fi ocupat. În anul 2020, a fost pandemia, iar 2021 a fost cel mai bun an. Din aprilie până în decembrie, toate weekendurile au fost ocupate, dar şi în cursul săptămânii, mai ales în mai şi în lunile de vară”, a declarat pentru AGERPRES proprietarul pensiunii, Alexandru Filip.

Anul 2023 a fost un paradox, din punct de vedere turistic.

„Anul trecut, pe cazare, a fost cel mai slab, dar a mers foarte bine zona de evenimente private, nunţi, petreceri de zi, a mers foarte bine zona de mese pentru grupuri private, autocare de turişti care plecau spre Deltă opreau la noi să mănânce. A fost un paradox, pe cât de slab a mers pe partea de cazare, pe atât de bine a mers pe zona de mâncare”, a afirmat Filip.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


Anul acesta se anunţă însă a fi unul dintre cei mai buni, inclusiv pe partea de cazare.

„În mai, nu mai avem nimic liber, weekendurile sunt aproape toate ocupate. În iulie, avem grupuri care stau cinci, şase nopţi, ceea ce e şocant, pentru că nici în 2021, care a fost cel mai bun an al nostru, n-am trăit o cerere atât de mare cu atât de mult timp înainte. Se pare că vom depăşi considerabil anul trecut, poate şi acum doi ani”, crede proprietarul pensiunii din satul Sarichioi.

El şi-a propus ca în fiecare duminică să organizeze câte un prânz pescăresc, evenimentele urmând să se desfăşoare inclusiv în timpul prohibiţiei pescuitului.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


„Noi nu suntem afectaţi de prohibiţie. Ne aprovizionăm cu peşte şi icre de la Cataloi, iar peşte proaspăt luăm de la Enisala, un bazin piscicol privat care funcţionează tot timpul anului”, a precizat Alexandru Filip.

Prânzul pescăresc a fost apreciat de oaspeţi.

„Au fost foarte bune mâncărurile, şi ciorba, şi starterul, tot. Mi-a plăcut foarte mult”, a spus Cornelia Sârbu din Galaţi.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


Portul din satul Sarichioi s-a modernizat în timpul sezonului rece, cu fonduri europene, dar şi-a păstrat malurile naturale. Are un loc de joacă pentru copii, pontoane de acostare pentru ambarcaţiunile pescarilor din localitate, bănci şi foişoare pentru turişti, dar şi două restaurante cu terase. Lumea vine din judeţele vecine cu maşina sau cu bicicletele.

„Am fost ieri (sâmbătă – n.r.), la Galaţi, la prima competiţie de mountain-bike, la început de an, Gârboavele Trail Run şi am câştigat locul I, la feminin open, tura scurtă, iar acum fac tura de revenire, pentru acidul lactic din muşchi. Am convins doi colegi şi am venit de la Tulcea cu bicicletele până în Sarichioi, am mâncat o pizza, ne-am întâlnit cu un alt şoselar şi acum ne întoarcem în oraş”, ne-a mărturisit Lavinia Iancu, din Tulcea.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


***
Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, toate speciile de sturion sunt clasificate în Lista roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (IUCN) ca fiind critic ameninţate, iar autorităţile şi cercetătorii fac eforturi pentru conservarea efectivelor, în baza unei Strategii regionale pentru conservarea şi managementul durabil al populaţiilor de sturion din nord-vestul Mării Negre şi Dunărea inferioară, aprobată în luna iunie a anului 2013, în timpul Reuniunii regionale a CITES, desfăşurată la Tulcea.

Din anul 2006, atunci când în România s-a interzis pentru prima dată reţinerea acestor specii în apele teritoriale, s-au dezvoltat mai multe crescătorii private de sturion, amenajarea acestora fiind susţinută prin fonduri europene.

 


Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES


Turismul în judeţul Tulcea a cunoscut un declin în ultimii ani pe fondul pandemiei şi al războiului din Ucraina, însă anul trecut numărul vizitatorilor a crescut cu 20,73% faţă de cel din anul precedent, potrivit datelor furnizate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Astfel, dacă în anul 2022, instituţia din subordinea Ministerului Mediului a înregistrat 103.590 turişti, din care 13.522 turişti străini, anul trecut, ARBDD a înregistrat, în baza raportărilor agenţilor economici, 125.073 turişti, din care 9.800 turişti străini.

AGERPRES/(A, AS – autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Loading

Tagged as

Reader's opinions

Leave a Reply


Sari la conținut