Retrospectiva evenimentelor interne 25-29 noiembrie 2024

Evenimentele interne ale perioadei 25-29 noiembrie 2024 s-au centrat pe discuţiile cu privire la rezultatele şi corectitudinea primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie. Astfel:
* independentul Călin Georgescu şi Elena Lasconi (USR) s-au calificat în turul întâi al prezidenţialelor;
*Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale, au solicitat Curţii Constituţionale anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor;
*Curtea Constituţională a României (CCR) a cerut Biroului Electoral Central (BEC) renumărarea voturilor de la primul tur; BEC a decis ca termenul pentru renumărarea voturilor să fie data de 1 decembrie;
*CSAT a constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral, potrivit documentelor prezentate de reprezentanţii autorităţilor cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al securităţii naţionale;
*Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a transmis că nu au fost identificate vulnerabilităţi în ceea ce priveşte furnizarea, în condiţii de securitate, a serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei puse la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente, organizatorul alegerilor;
*Curtea de Apel Bucureşti a decis că independentul Călin Georgescu avea obligaţia de a menţiona codul unic de identificare primit de la AEP pe toate materialele de propagandă electorală publicate în mediul online, chiar şi în cazul în care au fost făcute în regie proprie sau realizate fără bani de către voluntari;
*USR a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la decizia Biroului Electoral Central privind renumărarea voturilor din toate secţiile de votare din ţară
Alte evenimente ale intervalului menţionat au fost anunţul că România a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor pentru calificarea în Programul Visa Waiver, demisiile preşedintelui PNL, Nicolae Ciucă şi a liderului PSD, Marcel Ciolacu, validarea rezultatelor referendumului organizat în Capitală în 24 noiembrie etc.

ALEGERI PREZIDENŢIALE – PRIMUL TUR
*26 noiembrie: Biroul Electoral Central (BEC) a dat publicităţii rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, după centralizarea datelor de la cele 19.919 secţii de votare deschise în ţară şi străinătate. Astfel, situaţia voturilor obţinute de candidaţi este următoarea:

*Călin Georgescu (independent) – 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22,94%;
*Elena Lasconi (USR) – 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19,18%;
*Marcel Ciolacu (PSD) – 1.769.760 voturi valabil exprimate, reprezentând 19,15%;
*George Simion (AUR) – 1.281.325 voturi valabil exprimate, reprezentând 13,86%;
*Nicolae Ciucă (PNL) – 811.952 voturi valabil exprimate, reprezentând 8,79%;
*Mircea Geoană (independent) – 583.898 voturi valabil exprimate, reprezentând 6,32%;
*Hunor Kelemen (UDMR) – 416.353 voturi valabil exprimate, reprezentând 4,50%;
*Cristian Diaconescu (independent) – 286.842 voturi valabil exprimate, reprezentând 3,10%;
*Cristian Terheş (PNCR) – 95.782 voturi valabil exprimate, reprezentând 1,04%;
*Ana Birchall (independent) – 42.853 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,46%;
*Ludovic Orban (Forţa Dreptei) – 20.089 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,22%;
*Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) – 14.683 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,16%;
*Alexandra Păcuraru (Partidul ADN) – 14.502 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,16%;
*Silviu Predoiu (PLAN) – 11.246 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,12%.

*26 noiembrie: Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a felicitat pe cei doi candidaţi care s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi a anunţat că social-democraţii nu vor face nicio contestaţie. El a mai precizat că în seara zilei de 25 noiembrie i-a înmânat secretarului general al PSD demisia din funcţia de preşedinte al partidului, ca urmare a faptului că nu s-a calificat în turul al doilea la alegerile prezidenţiale. Conducerea PSD a decis ca de comunicarea politică a partidului să se ocupe, până la alegerile parlamentare, Victor Negrescu, a anunţat premierul Marcel Ciolacu.
La 27 noiembrie, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Mihai Tudose, a declarat că Partidul Social Democrat va decide după alegerile parlamentare pe cine susţine pentru turul al doilea al prezidenţialelor.

*26 noiembrie: Candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, Nicolae Ciucă, a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, după ce s-a clasat pe locul 5 la alegerile prezidenţiale, subliniind că „partidele tradiţionale, chiar şi aşa, cu multe erori de programare, sunt cele care trebuie să ţină România unită”. Biroul Executiv al PNL l-a validat preşedinte interimar al partidului pe preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan. De asemenea, conducerea PNL i-a validat pe Emil Boc (primarul municipiului Cluj-Napoca), Ciprian Ciucu (primarul Sectorului 6), Valeriu Iftime (preşedinte CJ Botoşani) şi Dan Motreanu (europarlamentar) în funcţiile de prim-vicepreşedinţi.

*26 noiembrie: Agenţiile de presă şi mass-media internaţionale au scris despre „seismul electoral” de la alegerile prezidenţiale din România şi vorbesc despre surpriza produsă despre un candidat prorus practic necunoscut şi fără susţinerea unui partid politic în spate (n.r. Călin Georgescu).

*27 noiembrie: Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale, au solicitat Curţii Constituţionale anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor. Potrivit site-ului CCR, Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au depus fiecare câte o solicitare având ca obiect „anularea alegerilor prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.

*26 noiembrie: Consiliul Naţional al Audiovizualului a sesizat Comisia Europeană în ce priveşte platforma TikTok, în condiţiile în care reţeaua, deşi şi-a asumat că nu face publicitate politică, a permis candidatului independent Călin Georgescu acest lucru.

*26 noiembrie: Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a transmis, la solicitarea AGERPRES, că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a trimis notificări către TikTok, semnalând diverse nereguli legate de conţinutul ilegal distribuit şi a solicitat acesteia luarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea în condiţii legale a campaniei electorale din România, însă reprezentanţii platformei nu au acţionat cu celeritate la solicitarea autorităţii române.

*27 noiembrie: Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că toţi cei 14 candidaţi care au participat la alegerile prezidenţiale din data de 24 noiembrie şi-au înregistrat, în termenul legal, conform legii, mandatarul financiar la AEP, după cum urmează: Elena Lasconi (USR) – contribuţii de 19.425.165 lei şi cheltuieli de 16.494.018,93 lei; Călin Georgescu (independent) – contribuţii de zero lei şi cheltuieli de zero lei; Marcel Ciolacu (PSD) – contribuţii de 66.000.000 lei şi cheltuieli de 56.576.095,56 lei; Nicolae Ciucă (PNL) – contribuţii de 17.652.000 lei şi cheltuieli de 17.650.501,98 lei; George Simion (AUR) – contribuţii de 4.905.000 lei şi cheltuieli de 4.326.835 lei; Hunor Kelemen (UDMR) – contribuţii de 1.700.000 lei şi cheltuieli de 1.631.579,56 lei; Mircea Geoană (independent) – contribuţii de 8.205.335 lei şi cheltuieli de 8.397.305,45; Ana Birchall (independent) – contribuţii de 200.000 lei şi cheltuieli de 189.077,43; Alexandra Păcuraru (ADN) – contribuţii de zero lei şi cheltuieli de 3.741,25 lei; Cristian Diaconescu (independent) – contribuţii de 625.000 lei şi cheltuieli de 417.746,26 lei; Cristian Terheş (PNCR) – contribuţii de 170.000 lei şi cheltuieli de 156.839,31 lei; Ludovic Orban (Forţa Dreptei) – contribuţii de 488.000 lei şi cheltuieli de 486.230 lei; Sebastian Constantin Popescu (PNR) – contribuţii de zero lei şi cheltuieli de zero lei; Silviu Predoiu (PLAN) – contribuţii de 113.000 lei şi cheltuieli de 58.190 lei.

*27 noiembrie: Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale, au depus fiecare câte o solicitare având ca obiect „anulare alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.
La 28 noiembrie, Curtea Constituţională a României a amânat pentru data de 29 noiembrie discuţiile pe cererile lui Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin. Curtea programase iniţial să se pronunţe la 28 noiembrie. De asemenea, judecătorii constituţionali au respins solicitarea lui Sebastian Constantin Popescu, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur, pe motiv că ar fi fost formulată tardiv.
Tot la 28 noiembrie, Curtea Constituţională a României a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale.
În aceeaşi zi, Biroul Electoral Central a adoptat o decizie privind modul în care va fi soluţionată solicitarea Curţii Constituţionale de reverificare şi renumărare a voturilor, stabilind ca termen data de 1 decembrie, ora 22:00, pentru trimiterea versiunii scanate a proceselor-verbale prin e-mail.

*28 noiembrie: Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au constatat, în şedinţă, că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral, potrivit documentelor prezentate de reprezentanţii autorităţilor cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al securităţii naţionale. „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu are atribuţii legate de desfăşurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securităţii naţionale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.”, a arătat CSAT. Consiliul a mai arătat că a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor actori statali şi non-statali, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială. Din analiza documentelor, a reieşit şi că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat la alegerile prezidenţiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferenţial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligaţia de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligaţie impusă prin legislaţia electorală, mai arată CSAT. CSAT subliniază că a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.

*28 noiembrie: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a transmis, într-o primă fază, că nu au fost identificate vulnerabilităţi în ceea ce priveşte furnizarea, în condiţii de securitate, a serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei puse la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente, organizatorul alegerilor. De asemenea, la nivelul Serviciului „nu există suspiciuni sau indicii în legătură cu modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru procesul electoral din 24 noiembrie”. STS a revenit, în aceeaşi zi, la scurt timp, cu completarea: „Ca urmare a solicitărilor de presă suplimentare privind amploarea şi tipul atacurilor cibernetice pe timpul procesului electoral, precizăm următoarele: în perioada premergătoare alegerilor şi pe timpul desfăşurării acestora, atacurile cibernetice au înregistrat o creştere numerică şi a complexităţii. Cele mai frecvente tipuri de atacuri sunt cele volumetrice (DDoS) care au scopul de a indisponibiliza infrastructura sau serviciile expuse în internet. Atacurile cibernetice detectate asupra infrastructurilor informatice au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate”.

*28 noiembrie: Călin Georgescu avea obligaţia de a menţiona codul unic de identificare primit de la AEP pe toate materialele de propagandă electorală publicate în mediul online, chiar şi în cazul în care au fost făcute în regie proprie sau realizate fără bani de către voluntari, susţin judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB). Decizia CAB vine în contextul în care la 20 noiembrie, înainte de desfăşurarea primului tur al alegerilor, BEC a decis înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online care îl ilustrează pe candidatul independent Călin Georgescu şi nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar. Călin Georgescu a atacat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, însă judecătorii i-au respins pe 22 noiembrie contestaţia, ca nefondată.

*28 noiembrie: Preşedintele AEP, Toni Greblă, a declarat că Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat organele de urmărire penală să cerceteze afişele electorale apărute fără codul de identificare al mandatarului financiar şi a solicitat ANAF să verifice influencerii principali din România pentru a vedea dacă au fost plătite sume din conturile de campanie electorală ale candidaţilor.

*29 noiembrie: USR a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la decizia Biroului Electoral Central privind renumărarea voturilor din toate secţiile de votare din ţară. USR cere anularea deciziei BEC şi suspendarea ei până la soluţionarea cauzei. USR solicită Curţii de Apel scurtarea termenelor procedurale, astfel încât atât contestaţia depusă, cât şi un eventual recurs să fie soluţionate înainte de data de 6 decembrie, când ar trebui, potrivit calendarului în vigoare, să înceapă votul în străinătate pentru turul II al alegerilor prezidenţiale.

POLITIC
*26 noiembrie: Preşedintele interimar al liberalilor, Ilie Bolojan a anunţat că PNL propune reforma statului şi a lumii politice, menţionând că intenţionează, în primele şase luni de mandat al legislativului, reducerea numărului de parlamentari la 300, a subvenţiei partidelor, a cheltuielilor cu demnitarii şi a numărului de ministere.

REFERENDUM BUCUREŞTI
*28 noiembrie: Biroul Electoral Central (BEC) a informat că a validat rezultatele referendumului organizat în Capitală în 24 noiembrie, fiind depăşit procentul de 40% din voturile exprimate de persoanele înscrise pe listele permanente în cazul tuturor celor trei întrebări.
* Potrivit hotărârii BEC, în cazul întrebării 1 – „Sunteţi de acord ca primarul general al municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?”, rezultatul referendumului a fost validat, întrucât opţiunile valabil exprimate reprezintă 40,22% din persoanele înscrise pe listele electorale permanente.
* Totodată, în cazul întrebării 2 – „Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?”, rezultatul referendumului a fost validat, întrucât opţiunile valabil exprimate reprezintă 40,16% din persoanele înscrise pe listele electorale permanente.
* De asemenea, în cazul întrebării 3 – „Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?”, rezultatul referendumului a fost validat, întrucât opţiunile valabil exprimate reprezintă 40,23% din persoanele înscrise pe listele electorale permanente, arată sursa citată.

SOCIAL
*26 noiembrie: Cheltuielile totale cu protecţia socială în Uniunea Europeană au ajuns la 4.583 miliarde de euro, în 2023, în creştere cu 6,1% comparativ cu 2022, iar România se numără printre statele membre unde creşterea procentuală a acestor cheltuieli a fost semnificativ mai mare faţă de media din UE, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. În 2023 comparativ cu 2022, cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu protecţia socială au fost înregistrate în Slovacia (creştere de 18,9%), Polonia (18,4%), Ungaria (15,2%), Bulgaria (14,6%) şi România (13,8%).

*26 şi 27 noiembrie: Sute de persoane au protestat în mai multe oraşe din ţară (Timişoara, Iaşi, Sibiu, Cluj-Napoca, Bucureşti), în urma rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, manifestându-şi nemulţumirea faţă de candidatul independent Călin Georgescu şi scandând lozinci antifasciste, împotriva extremismului şi proeuropene.

*27 noiembrie: Ambasada României în Statele Unite ale Americii a anunţat că ţara noastră a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor pentru calificarea în Programul Visa Waiver. „Românii vor putea călători din 2025 în Statele Unite fără vize”, a precizat Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite ale Americii.

*27 noiembrie: Guvernul a aprobat o hotărâre prin care salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va creşte de la 3.700 de lei la 4.050 de lei lunar, de la 1 ianuarie 2025. Potrivit acestuia, în România sunt încadraţi cu salariul minim brut garantat în plată 843.668 de salariaţi, reprezentând aproximativ 15,4% din numărul total.

CULTURĂ
*27 noiembrie: Expoziţia „Nina Cassian – 100 de ani, 100 de chipuri” a fost vernisată la această dată, de ziua poetei, ocazie cu care a fost lansat şi albumul centenar realizat de Alice Năstase Buciuta, ultima editoare cu care scriitoarea a colaborat personal.

AGERPRES/ (Documentare – Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)

***Sinteza este realizată în baza ştirilor AGERPRES.