Protecţia mediului, a naturii şi a climei se află abia pe locul 8 în opţiunile românilor referitoare la problemele urgente ale societăţii, cu 26% dintre opţiuni, reiese din rezultatele unui studiu al Fundaţiei Friedrich-Ebert România.

Potrivit cercetării, cei mai mulţi respondenţi (59%) au desemnat sănătatea pe primul loc, iar pe locul doi (53%) educaţia. Prin comparaţie, datele din toate cele 19 ţări analizate în studiul de specialitate pun tot sănătatea pe primul loc (56%) ca problemă prioritară în societate, în timp ce importanţa mediului se află pe locul patru (34%).

De asemenea, ţările în care problemele de mediu figurează printre primele cinci priorităţi sunt: Canada, Danemarca, Franţa, Italia, Germania, SUA şi Serbia.

Categoria socială care a desemnat problemele de mediu ca prioritate într-un procent peste medie (39%) este cea a „intelectualilor”. La polul opus se află „navigatorii adaptabili” care consideră mediul o prioritate doar într-o pondere de 18%.

Concluziile studiului relevă faptul că, în mod surprinzător, doar 21% dintre persoanele între 30 şi 39 de ani consideră că problemele de mediu ar trebui să fie o prioritate pentru politicieni, cel mai redus procent dintre toate categoriile de vârstă. Interesul cel mai ridicat îl au tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani (35%), fapt care s-ar explica prin expunerea mai timpurie la dezbateri şi discuţii despre mediu.

Primele trei teme de mediu ca grad de relevanţă numite de către respondenţii din România sunt: starea pădurilor (62%), calitatea şi poluarea aerului (56%), calitatea şi poluarea apei (54%).

„Gradul ridicat de relevanţă acordat stării pădurilor nu surprinde. Intensificarea investigaţiilor media şi a campaniilor activiste împotriva tăierilor ilegale de copaci în ultimul deceniu au făcut din acest subiect o prezenţă cotidiană în casele românilor. România este singura ţară dintre cele 19 în care a fost realizat sondajul SINUS în care „starea pădurilor” se află pe primul loc. Şi importanţa acordată poluării aerului este una consistentă, având în vedere vizibilitatea campaniilor activiste care semnalează gravitatea fenomenului. Astfel, România se plasează peste media ţărilor în care sondajul a abordat acest aspect (56% faţă de media de 49%)”, se arată în cercetarea de specialitate.

Nouă din zece români (88%) cred că „noi toţi” ar trebui să acţionăm şi să începem să ne schimbăm stilul de viaţă pentru a păstra mediul într-o stare bună pentru noi şi pentru generaţiile următoare.

În acelaşi timp, 83% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să facă mai mult pentru protecţia mediului dacă eventualele costuri ar fi distribuite echitabil din punct de vedere social. De asemenea, aproape două treimi dintre români (64%) afirmă că deja îşi impun să ia măsuri pentru a contribui la schimbarea societăţii.

Studiul realizat de Roxana Bucată, expertă în politici de mediu, are la bază rezultatele unui sondaj cuprinzător efectuat de Institutul SINUS pentru Centrul de Competenţă „Climă şi Justiţie Socială” al Fundaţiei Friedrich-Ebert (FES). Realizatoarea cercetării este fostă jurnalistă de mediu şi comunicatoare pe teme de mediu, iar în prezent elaborează o o teză doctorală pe tema transformărilor politice şi sociale determinate de tranziţia energetică, la Central European University din Viena.

Cercetarea a fost realizată în 19 ţări din Europa şi America de Nord (Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Turcia şi Ungaria), pe un eşantion de 1.200 de persoane cu vârste între 18 şi 69 de ani, din fiecare ţară.

AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)