Current track

Title

Artist


Săptămâna europeană 11-15 septembrie 2023

Written by on 15 septembrie 2023

Discursul despre starea Uniunii al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsurile adoptate de Parlamentul European în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, închiderea oficială a Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România, declaraţia Uniunii Europene privind alegerile regionale şi locale din Rusia, de la 8-10 septembrie 2023, şi inaplicabilitatea acestora pe teritoriul Ucrainei se numără printre subiectele săptămânii 11-15 septembrie 2023 privind instituţiile Uniunii Europene.

Comisia Europeană

*La 13 septembrie 2023, în discursul său privind starea Uniunii Europene, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat principalele priorităţi şi iniţiative emblematice pentru anul următor, pe baza succeselor şi realizărilor Uniunii Europene din ultimii ani.

”În mai puţin de 300 de zile, europenii vor merge la urne, ca parte a procesului nostru democratic unic şi remarcabil. Ca la fiecare rundă de alegeri, va fi momentul ca cetăţenii să reflecteze asupra stării Uniunii noastre şi asupra activităţii desfăşurate de cei care îi reprezintă”, şi-a început Ursula von der Leyen expunerea.

”Am asistat la naşterea unei Uniuni geopolitice care acordă sprijin Ucrainei, se opune agresiunii Rusiei, răspunde acţiunilor asertive ale Chinei şi investeşte în crearea de parteneriate. Avem un Pact verde european care este piatra unghiulară a economiei noastre şi care are un nivel de ambiţie fără precedent. Am trasat traiectoria tranziţiei digitale şi am devenit pionieri la nivel mondial în ceea ce priveşte drepturile online. Avem instrumentul istoric NextGenerationEU, care combină investiţii şi reforme în valoare de 800 de miliarde de euro şi creează deja locuri de muncă decente pentru prezent şi pentru viitor. Am pus bazele unei uniuni a sănătăţii, contribuind la vaccinarea unui întreg continent şi a unor mari părţi din restul lumii. Am început să devenim mai independenţi în sectoare esenţiale, cum ar fi energia, cipurile electronice sau materiile prime. Aş dori, de asemenea, să vă mulţumesc pentru activitatea inovatoare şi de pionierat pe care am desfăşurat-o în domeniul egalităţii de gen.”, a trecut în revistă preşedinta realizările UE.

În ceea ce priveşte Economia, Afacerile Sociale şi Competitivitatea, ”asigurarea unei tranziţii echitabile pentru fermieri, familii şi întreprinderi” reprezintă marca distinctivă a actualului mandat, potrivit şefei executivului european, care a mai punctat: ”Prevăd trei provocări importante cărora va trebui să le facă faţă industria noastră în anul ce urmează: deficitul de forţă de muncă şi de personal calificat, inflaţia şi facilitarea activităţii economice a întreprinderilor noastre”. În legătură cu facilitarea activităţii economice a întreprinderilor, Ursula von der Leyen a anunţat că, înainte de sfârşitul anului, va fi numit un reprezentant al UE pentru IMM-uri, care îi va fi direct subordonat.

”Luna viitoare vom prezenta primele propuneri legislative care vizează reducerea obligaţiilor de raportare la nivel european cu 25%. De aceea, în cadrul propunerii noastre de revizuire a bugetului, am propus lansarea platformei STEP. Cu ajutorul STEP, putem stimula, mobiliza şi direcţiona fondurile UE către investiţii în toate domeniile, de la microelectronică la informatica cuantică şi IA, de la biotehnologie la tehnologiile curate”, a mai spus Ursula von der Leyen, care a anunţat şi convocarea primei reuniuni a noului Club pentru materiile prime critice. În acest domeniu, până în prezent, s-au încheiat noi acorduri de liber schimb cu Chile, Noua Zeelandă şi Kenya şi ar trebui ca, până la sfârşitul acestui an, să fie finalizate acordurile cu Australia, Mexic şi Mercosur, iar la scurt timp după aceea, cu India şi Indonezia.

”Prioritatea noastră numărul unu este de a ne asigura că dezvoltarea IA este centrată pe factorul uman şi că se face într-un mod transparent şi responsabil. Acesta este motivul pentru care, în orientările mele politice, m-am angajat să formulez o abordare legislativă în primele 100 de zile. Comisia a prezentat Actul privind IA – prima lege cuprinzătoare de acest fel din lume în favoarea inovării în domeniul IA.”, a evidenţiat aceasta privind strategiile UE privind domeniul Inteligenţei Artificiale.

Preşedinta CE a amintit şi despre lansarea strategiei Global Gateway şi semnarea, în cursul săptămânii viitoare, al ”celui mai ambiţios proiect al generaţiei noastre: Coridorul economic India – Orientul Mijlociu – Europa”, ce prevede, printre altele, ”o legătură feroviară graţie căreia comerţul dintre India şi Europa va fi cu 40% mai rapid”.

”Doresc să le mulţumesc în special Bulgariei şi României pentru că au arătat calea de urmat cu bune practici în materie de azil şi returnare. Bulgaria şi România fac parte din spaţiul nostru Schengen, au demonstrat-o. Să le permitem, în sfârşit, să intre în spaţiul Schengen, fără alte întârzieri!”, a mai punctat Ursula von der Leyen.

În ceea ce priveşte Ucraina, Ursula von der Leyen a început segmentul dedicat acestei probleme cu povestea activistei şi scriitoarei Victoriei Amelina, care a pornit spre Praga ca să-şi ducă copilul în siguranţă după ce tancurile ruseşti au trecut frontiera în Ucraina. Victoria s-a întors în Ucraina pentru a documenta crimele de război comise de Rusia. ”Un an mai târziu, a fost ucisă de o rachetă balistică rusească”. ”Vom fi alături de Ucraina la fiecare pas. Atât timp cât va fi nevoie. De la izbucnirea războiului, patru milioane de ucraineni s-au refugiat în Uniunea Europeană. Şi vreau să le spun că sunt bineveniţi: şi acum la fel ca în săptămânile fatidice de la început. Ne-am asigurat că au acces la locuinţe, asistenţă medicală, piaţa forţei de muncă şi multe altele”, a transmis preşedinta CE.

Legat de extinderea UE, Ursula von der Leyen a afirmat că uniunea sănătăţii, uniunea apărării şi uniunea geopolitică au început cu 27 de membri şi crede că pot fi îndeplinite şi cu peste 30 de membri: ”Am convenit să achiziţionăm gaze naturale – nu numai noi, cei 27, ci şi Ucraina, Moldova şi Serbia”.

”A venit vremea să le arătăm că putem construi un continent în care poţi să fii cine eşti, poţi să iubeşti pe cine vrei şi poţi să ţinteşti cât de sus îţi doreşti. Un continent care se reconciliază cu natura şi deschide calea către noile tehnologii. Un continent unit, în care domnesc libertatea şi pacea. Încă o dată – este momentul ca Europa să răspundă la chemarea istoriei. Trăiască Europa!”, şi-a încheiat preşedinta Comisiei Europene discursul, potrivit https://ec.europa.eu/.

*Comisia Europeană a închis, la 15 septembrie, în mod oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România, introdus în 2007, la aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiţie şi în cel al măsurilor anticorupţie, precum şi în ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei, indică un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Executivul european a abrogat acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism şi va continua cooperarea cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

Parlamentul European

*La 12 septembrie 2023, deputaţii europeni au votat, în sesiune plenară la Strasbourg, pentru consolidarea industriei de apărare a UE prin achiziţii comune prin Legea comună privind achiziţiile publice (EDIRPA), conform unui comunicat de presă al legislativului comunitar. Regulamentul, convenit deja cu Consiliul la 27 iunie, stabileşte un instrument pe termen scurt pentru consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice comune până la 31 decembrie 2025. Instrumentul va fi finanţat cu un buget de 300 de milioane de euro. Achiziţiile în comun vor trebui să implice cel puţin trei state membre şi ar trebui să fie deschise participării membrilor Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spaţiului Economic European (ţări asociate).

*La 12 septembrie 2023, Parlamentul European a majorat ţintele referitoare la ponderea surselor regenerabile în consumul de energie al UE, în conformitate cu Pactul verde şi cu planurile REPowerEU, a informat Reuters. Conform noilor ţinte obligatorii adoptate marţi, sursele regenerabile vor trebui să reprezinte 42,5% din consumul de energie al UE până în 2030, scopul fiind de a ajunge la 45%. Legislaţia adoptată va accelera şi procedurile de acordare a autorizaţiilor pentru noile centrale electrice pe bază de energie din surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau morile eoliene, fie de adaptare a celor existente. Autorităţilor naţionale nu ar trebui să le ia mai mult de 12 luni pentru a aproba instalaţii noi de energie din surse regenerabile dacă acestea sunt situate în aşa-numitele „zone prioritare pentru energia din surse regenerabile”. Pentru restul zonelor, procesul nu trebuie să depăşească 24 de luni. În sectorul transporturilor, utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui să ducă la o reducere cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. În acest sens, se poate introduce o pondere mai mare de biocombustibili avansaţi şi o cotă mai ambiţioasă pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cum ar fi hidrogenul.

*La 12 septembrie 2023, Parlamentul European a adoptat noi reguli de siguranţă pentru a-i proteja mai bine pe cetăţenii care donează sânge, ţesuturi sau celule sau sunt trataţi cu aceste substanţe, relevă un comunicat al legislativului comunitar. Deputaţii europeni au adoptat un raport privind noile norme care reglementează utilizarea aşa-numitelor substanţe de origine umană (SoHO) în UE, cu 483 de voturi pentru, 52 împotrivă şi 89 de abţineri. Măsurile se aplică substanţelor – cum ar fi sângele şi componentele sale (celule roşii sau albe, plasmă), ţesuturile şi celulele – utilizate pentru transfuzii, terapii, transplanturi sau reproducere asistată medical. Eurodeputaţii insistă asupra faptului că donaţiile de aceste substanţe trebuie să fie întotdeauna voluntare şi neplătite, donatorii putând primi însă compensaţii sau rambursări pentru pierderile sau cheltuielile suportate în timpul procesului de donare. Compensaţiile, subliniază UE, nu ar trebui folosite ca stimulent pentru recrutarea donatorilor şi nici nu ar trebui să conducă la exploatarea persoanelor vulnerabile.

*În urma deciziei Consiliului European, Parlamentul European a aprobat la 13 septembrie 2023 creşterea numărului de eurodeputaţi cu 15, cu prilejul alegerilor europarlamentare din 2024. Numărul locurilor din legislativul comunitar pentru următorul mandat va creşte, astfel, de la 705 la 720, potrivit unui comunicat de presă. Propunerea Consiliului European s-a bazat pe un raport al PE din iunie, care a iniţiat procesul şi a fost motivat de schimbările demografice ce au avut loc în Uniunea Europeană după alegerile din 2019. Cele 15 locuri suplimentare vor fi repartizate între 12 ţări. Franţa, Spania şi Olanda vor primi câte două locuri suplimentare. Câte un loc în plus va ajunge la Austria, Danemarca, Belgia, Polonia, Finlanda, Slovacia, Irlanda, Slovenia şi Letonia. România va rămâne cu acelaşi număr de eurodeputaţi, 33.

*La 13 septembrie, Parlamentul European şi-a adoptat poziţia cu privire la o lege revizuită menită să ducă la o calitate a aerului mai bună în UE în vederea realizării unui mediu curat şi sănătos pentru cetăţenii europeni, una dintre prevederi fiind că persoanele a căror sănătate este afectată vor putea cere despăgubiri atunci când noile norme de poluare sunt încălcate, potrivit unui comunicat de presă al legislativului comunitar. Textul stabileşte o limită şi valori ţintă mai stricte pentru 2035 pentru mai mulţi poluanţi, printre care particulele fine (PM2,5, PM10), NO2 (dioxid de azot), SO2 (dioxid de sulf) şi O3 (ozon). Noile norme ar garanta că, în UE, calitatea aerului nu dăunează sănătăţii umane, ecosistemelor naturale şi biodiversităţii şi ar alinia normele UE la cele mai recente orientări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind calitatea aerului. Eurodeputaţii subliniază că standardele privind calitatea aerului propuse de Comisie ar trebui să fie un obiectiv intermediar care trebuie atins cât mai curând posibil şi cel târziu până în 2030.

*La 13 septembrie, deputaţii europeni au votat în favoarea revizuirii regulamentului intern de procedură al Parlamentului European pentru a consolida integritatea şi transparenţa instituţiei, care a fost zguduită de scandalul de corupţie Qatargate, potrivit AFP. Modificarea regulamentului, care va intra în vigoare la 1 noiembrie, a fost susţinută de o largă majoritate a plenului (505 voturi pentru, 93 împotrivă şi 52 abţineri). Printre principalele reforme se numără obligaţia eurodeputaţilor de a face publice, într-un registru specific, reuniunile cu reprezentanţi ai grupurilor de interese sau ai ţărilor terţe, precum şi obligaţia de a completa o declaraţie de avere la începutul şi la sfârşitul mandatului, pentru a combate orice îmbogăţire necuvenită. Definiţia conflictului de interese a fost, de asemenea, clarificată, iar desfăşurarea activităţilor de lobby în paralel cu exercitarea mandatului de eurodeputat a fost interzisă.

*La 14 septembrie, deputaţii europeni şi-au adoptat poziţia cu privire la creşterea aprovizionării cu materii prime strategice, cruciale pentru asigurarea tranziţiei UE către un viitor durabil, digital şi suveran, potrivit unui comunicat de presă. Legea privind materiile prime critice urmăreşte să facă UE mai competitivă şi mai autonomă, să reducă birocraţia, să promoveze inovarea de-a lungul întregului lanţ valoric, să sprijine IMM-urile şi să stimuleze cercetarea şi dezvoltarea de materiale alternative şi de metode miniere şi de producţie mai ecologice. Parlamentul va începe negocierile cu preşedinţia spaniolă a Consiliului pentru a ajunge la un acord în primă lectură.

Consiliul UE

*La 11 septembrie, UE a emis o declaraţie privind alegerile regionale şi locale din Rusia, de la 8-10 septembrie 2023, şi inaplicabilitatea acestora pe teritoriul Ucrainei, conform https://www.consilium.europa.eu/. Uniunea Europeană condamnă cu fermitate organizarea acestor aşa-numite „alegeri” nelegitime în Republica Autonomă Crimeea şi oraşul Sevastopol şi în părţi din regiunile Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson din Ucraina. ”Respingem cu fermitate această nouă încercare inutilă a Rusiei de a-şi legitima sau normaliza controlul militar ilegal şi tentativa de anexare a unor părţi din teritorii ucrainene, astfel cum a fost condamnată în rezoluţia Adunării Generale a ONU adoptată la 12 octombrie 2022. Aceasta reprezintă încă o încălcare vădită a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU, precum şi a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Uniunea Europeană nu recunoaşte şi va continua să refuze să recunoască atât organizarea acestor aşa-numite „alegeri”, cât şi rezultatele acestora. Conducerea politică a Rusiei şi cei implicaţi în organizarea lor vor fi confruntaţi cu consecinţele acestor acţiuni ilegale”, este declaraţia Înaltului Reprezentant, în numele Uniunii Europene, publicată pe site-ul Consiliului.

*Consiliul a decis, la 13 septembrie, să prelungească cu încă şase luni, până la 15 martie 2024, măsurile restrictive care îi vizează pe cei responsabili de subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei. Măsurile restrictive actuale prevăd restricţii de călătorie pentru persoanele fizice, îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziţia persoanelor şi a entităţilor incluse pe listă. Sancţiunile vor continua să se aplice unui număr total de aproape 1.800 de persoane şi entităţi. În contextul revizuirii sancţiunilor, Consiliul a decis, de asemenea, să nu reînnoiască includerea pe listă a patru persoane, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

AGERPRES/(Documentare – Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Loading


Conținutul website-ului www.radiovocearomaniei.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către TRUST MEDIA PRESĂ-RADIO-TV VOCEA ROMÂNIEI sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor RADIO VOCEA ROMÂNIEI, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@radiovocearomaniei.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile TRUSTULUI MEDIA PRESĂ-RADIO-TV VOCEA ROMÂNIEI în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.radiovocearomaniei.ro.

Reader's opinions

Leave a Reply