SĂRBĂTORI RELIGIOASE – 19 august

Ortodoxe
Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie şi Tecla

Greco-catolice
Sf. m. Andrei Stratilat şi cei împreună cu el

Romano-catolice
Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp.

Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 19 august.

Andrei era un tânăr comandant în armata împăratului Maximian (305-313), în vremea prigoanei împotriva creştinilor.

„El la început şi-a păzit în taină credinţa cea sfântă în Hristos – până la o vreme după care a arătat-o la toată lumea, mărturisind înaintea tuturor numele lui Hristos. Acesta, deşi era încă nebotezat, însă avea credinţa tare şi dragoste fierbinte către Hristos Dumnezeu, şi-I slujea Lui ziua şi noaptea în rugăciuni şi în postiri, ferindu-se de tot lucrul cel neplăcut lui Dumnezeu, iar pe cele plăcute lui Dumnezeu împlinindu-le cu osârdie. Şi i-a dat Dumnezeu mare putere şi biruinţă în războaie, şi nimeni nu-i era lui asemenea cu vitejia şi cu bărbăţia în toate cetele. El biruia cu puterea sa pe cei potrivnici, şi era slăvit şi cinstit între ostaşi mai mult decât ceilalţi conducători de cete”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Andrei, împreună cu ostaşii săi, a câştigat o bătălie împotriva perşilor, chemând pe Hristos în ajutor. Au crezut atunci şi soldaţii pe care îi avea în subordine.

Denunţat că este creştin, Sfântul Andrei a fost adus în faţa reprezentanţilor administraţiei imperiale şi a fost torturat în Antiohia, împreună cu soldaţii, care erau în număr de 2.593, pentru a renunţa la credinţa în Hristos.

Înainte de a fi supus caznelor, Sfântul Mucenic Andrei a fost ameninţat de guvernatorul Siriei, Antioh, că o să fie omorât în mari chinuri, aşa cum s-a întâmplat cu alţi mucenici pe care i-a numit, dacă nu se va lepăda de Hristos.

„Aceste cuvinte ale lui Antioh mă întăresc pe mine mai mult decât mă înspăimântă, a răspuns Sfântul; căci dacă aceia pe care îi pomeneşte el, fiind daţi la cumplite chinuri de dânsul, s-au făcut biruitorii lui şi au stat înaintea lui Hristos Dumnezeu în cununa mucenicească, pentru ce să nu fiu şi eu rob credincios al Domnului meu Iisus Hristos, ca împreună cu aceia care mai înainte de mine au pătimit pentru Dânsul, să mă învrednicesc de împărăţia Lui”. (Vieţile Sfinţilor)

La intervenţia împăratului Maximian, tinerii militari au fost eliberaţi împreună cu comandantul lor, Sfântul Andrei, pentru faptul că persecutarea unui învingător ar fi generat serioase tulburări şi revolte în armată.

Lăsaţi liberi, au fost totuşi urmăriţi şi omorâţi într-o regiune a Munţilor Taurus.

Sfinţii au fost omorâţi într-o zi de Duminică, 19 august, iar în locul în care s-a vărsat sângele mucenicilor a izvorât un izvor cu ape vii şi tămăduitoare. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

AGERPRES/(Documentare – Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)