Current track

Title

Artist


TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: „Mama” (1976)

Written by on 4 martie 2023

După „Veronica” (1972) şi „Veronica se întoarce” (1973), regizoarea Elisabeta Bostan a continuat seria filmelor muzicale dedicate copiilor cu pelicula „Mama”, realizată după un scenariu de Vasilica Istrate – inspirat din povestea „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă -, care a avut premiera în 1976.

Acest film muzical aduce elemente noi poveştii scrise de Ion Creangă – capra are cinci iezi (nu trei); lupul locuieşte chiar lângă casa caprei, dar el are şi nişte complici în planul de a fura iezii – un lup mai mic (nepotul său), un râs şi un măgar (interpretat de actorul George Mihăiţă); prietenii caprei sunt familiile de iepuri, veveriţe şi rândunici; capra, lupul, iezii, prietenii lor cântă şi dansează, ba chiar patinează; un personaj foarte colorat nu doar prin penaj, ci şi prin comportament, este papagalul (interpretat de actorul Florian Pittiş); la final, capra şi lupul ajung la o înţelegere.

Criticul de film Eva Sîrbu nota, în revista „Cinema” nr. 11, din noiembrie 1977, că „din ‘Capra cu trei iezi’ se putea face un basm-basm care să înceapă cu ‘a fost odată’ şi să sfârşească cu ‘am încălecat pe-o şa’ „, adăugând că „Elisabeta Bostan (…) era firesc să vrea mai mult”.

„Poveste pentru copii? Perfect! Atunci să mizăm pe inteligenţa lor, trează, vie, ascuţită, de copii ai secolului XX (…). Să le povestim, deci, cu umor până la ironie şi auto-ironie, ce păţesc iezii, lupii şi caprele din pădure (…), să le sugerăm că există oameni-lupi şi oameni-capre, copii-iezi şi copii-veveriţe, copii-rândunele şi copii-oiţe (…). Basm? Fie şi basm, dar atunci să fie unul mare care să cuprindă mai multe basme – de ce nu şi pe cel al măgarului îndrăgostit de o rândunică, de ce nu şi pe cel al zânei-Iarna care apare aşa, dintr-o ploaie făcută brusc zăpadă, de ce nu şi pe cel al rândunelelor îndrăgostite de zbor şi de libertate – un basm cu personaje multe, fabuloase, în costume fantastice (…), cu dansuri multe şi frumoase, cu dansatori experimentaţi (…) – un basm dintre acelea care se pot numi oricând: feerie.”, scria Eva Sîrbu, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

În opinia criticului de film, „Mama” este conceput „ca o dezlănţuire de fantezie, ca un spectacol ameţitor”, „un spectacol fastuos, de o vitalitate uşor năucitoare, dar calculat cu băgare de seamă din scenariu, din regie, din imagine cât şi cum să fie fastuos, cât şi cum să fie năucitor”. Totodată, ea scria că „duioşia poveştii se topeşte pe nesimţite în umor, umorul face loc la vreme tandreţii, tandreţea alunecă nici nu ştii când într-un iureş de mişcare, de dans, dansul se opreşte brusc într-un micro-recital actoricesc”, potrivit revistei „Cinema” din noiembrie 1977.

„De altfel, strădania dintotdeauna a Elisabetei Bostan a fost să facă filme fără frontiere de vârstă, şi cred că ‘Mama’ reprezintă reuşita deplină a acestei strădanii. (…) Este un film de profesionişti ai genului, pentru care joaca reprezintă lucrul cel mai serios din lume.”, nota Eva Sîrbu, conform site-uluihttp://aarc.ro/.

Acţiunea filmului începe cu plecarea caprei prin pădure şi pe câmp, ca să adune hrană pentru iezi – pe care îi lăsase acasă, singuri, spunându-le că nu trebuie să deschidă uşa decât atunci când aud cântecul ei.

Lupul pândea la fereastră şi, auzind discuţia dintre capră şi iezi, şi-a notat versurile, ba chiar şi notele melodiei, pe un portativ. După ce capra s-a îndepărtat, el a venit la uşa casei în care erau iezii, dar aceştia nu i-au deschis. Însă un ied mai neastâmpărat a fugit de acasă şi a plecat la târg, unde era un spectacol (cu iepuraşi, rândunele, veveriţe). Lupul nu s-a dat bătut după ce iezii n-au deschis uşa, ci le-a spus nepotului lup, râsului şi măgarului să-l urmărească pe iedul neastâmpărat care fugise, apoi s-a întors la uşa caprei şi a cântat din nou. Dar iezii, privind pe fereastră, i-au spus: „Nu eşti mama tu, ai labele mari şi negre, uşa n-o descui, pleacă şi pe-aici să nu mai treci!”.

Între timp, capra s-a întors acasă, iar iezii i-au spus că unul dintre ei a fugit. Ea a plecat să-l caute, iar lupul a profitat de ocazie, a mers din nou la casa caprei şi i-a furat pe ceilalţi iezi, lăsându-i un bilet caprei – în care spunea că vrea, în schimbul iezilor, un sac cu bani. Capra şi prietenii ei – iepuri, veveriţe, oi, iepuri, urs – îi întind o capcană lupului, ademenindu-l pe lacul îngheţat, iar acesta cade în apa rece. În final, capra îşi recuperează iezii, iar lupul o roagă să-l ierte.

 

„Privind retrospectiv, filmul românesc, fără ‘Mama’, ar fi fost mai sărac. Ar fi lipsit… ceva”, scria Laurenţiu Damian în volumul „Elisabeta Bostan”, apărut în 1996 la Editura Meridiane.

Criticul de film Călin Căliman scria, în volumul „Istoria filmului românesc (1897-2010)” – apărut la Editura Contemporanul, 2011 – că, prin prin filmul „Mama”, Elisabeta Bostan „a mai răspuns o dată nevoii de veselie, de zâmbet, a micilor spectatori, ba chiar şi a celor mai mari, filmul său fiind un ‘musical feeric’, fără frontiere de vârstă (…), şi-a pus talentul şi forţa creatoare în slujba unui spectacol fastuos, inteligent şi încântător, realizând un ‘superfilm’ în care muzica, dansul, copiii şi povestea se contopesc într-o adevărată explozie de bună dispoziţie”.

Din distribuţia filmului fac parte artiştii George Mihăiţă, Florian Pittiş, Vasile Mentzel, Paula Rădulescu, Violeta Andrei, Liliana Petrescu, Ludmila Gurcenko, dar şi copiii Lulu Mihăescu (cunoscută din rolul Veronica al filmelor cu acelaşi titlu, regizate tot de Elisabeta Bostan), Matei Orpriş, Adrian Cristea şi alţii.

Coloana sonoră a filmului include partituri muzicale ale compozitorilor Temistocle Popa şi Gerard Bourgeois, versurile cântecelor fiind scrise de Flavia Buref, Vasilica Istrate şi Mihai Dumbravă. Vocile care au dat viaţă melodiilor sunt ale artiştilor Doina Spătaru, Cristian Popescu, Dorin Anastasiu, Tamara Buciuceanu Botez, Cornel Constantiniu, Alexandrina Halic, Elena Simionescu, Ion Ulmeanu, precizează genericul filmului.

În 1977, filmul a câştigat Cupa de Argint la Festivalul de Film pentru Copii de la Veneţia. În acelaşi an, pelicula a fost distinsă şi cu premiul ACIN pentru regie, costume şi montaj.

AGERPRES/(Documentare – Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.tvr.ro/mama


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Loading


Reader's opinions

Leave a Reply