Current track

Title

Artist


”Tinerii Votează” – iniţiativă lansată la Bucureşti; Studiu: Tinerii, indecişi şi puţin interesaţi de politică (GALERIE FOTO)

Written by on 3 aprilie 2024

”Tinerii Votează” – o iniţiativă de încurajare a mersului la vot în rândul tinerilor şi de promovare a unei agende de priorităţi a acestora – a fost lansată, miercuri, la Palatul Parlamentului, de către organizaţiile promotoare ale iniţiativei.

În cadrul evenimentului a fost lansat oficial studiul integral „Tinerii din România în anul electoral 2024” şi au avut loc două dezbateri structurate cu reprezentanţi ai mediului politic, analişti, jurnalişti.

Printre provocările semnalate de tinerii intervievaţi se află lipsa locurilor de muncă bine plătite, calitatea sistemului de educaţie, probleme legate de nivelul de trai.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Încrederea instituţională este diferenţiată în rândul tinerilor, arată studiul prezentat la Palatul Parlamentului.

Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă şi foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%).

Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică – în care au multă şi foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) şi Poliţia (41%).

Presa conduce lista instituţiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă şi foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de preşedintele României (11%), de Guvernul României (9%) şi de Parlamentul României (9%). La fel ca şi în cazul sondajelor din ultimii ani care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituţii şi în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanţii la sondaj declară că au multă şi foarte multă încredere în acestea.

Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democraţia din România, iar alţi 4 din 10 au încredere în mică măsură. Doar în cazul unei cincimi dintre tineri încrederea este prezentă în foarte mare (2%) sau mare măsură (21%). Neîncrederea este mai accentuată în rândul tinerilor care au un nivel scăzut de educaţie, în cazul celor care au deja copii sau printre cei cu vârste între 25 şi 35 de ani.

În România, tinerii par să privească cu scepticism şi critică anumite aspecte ale funcţionării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independenţa şi orientarea ţării atât către tineri, cât şi către toţi cetăţenii. Între o cincime şi un sfert dintre tineri cred că România este o ţară orientată spre toţi cetăţenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievaţi sunt de părere că este o ţară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă.

Lipsa de speranţă îi face pe doi din trei tineri să ia în considerare o migraţie temporară sau definitivă din România, 68 % dintre aceştia considerând că ţara merge într-o direcţie greşită.

Principalele aspecte identificate de cei mai mulţi tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situaţia lor în România sunt lipsa oportunităţilor pe piaţa muncii (15%), calitatea slabă a educaţiei (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) şi inflaţia/nivelul de trai/neajunsurile financiare.

Reţelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor cu privire la evenimente de interes pentru societate, petrecute în România; 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp sau altele. Unul din patru tineri indică presa online drept sursă de informare, pentru 18% aceasta este televiziunea, 7% îi indică pe prieteni sau pe cunoscuţi, iar 2% se informează de la radio.

Interesul tinerilor faţă de politică este unul scăzut. La întrebarea „În ce măsură sunteţi interesat/ă de viaţa politică din România?”, doar 6% au declarat că „în foarte mare măsură” şi 21 % „în mare măsură”, în timp ce 37 % dintre cei interveviaţi spun că sunt interesaţi „în mică măsură”, iar 35 % „în foarte mică măsură/deloc”.

Când vine însă vorba despre încrederea pe care tinerii o au în conţinutul distribuit de către actorii politici – persoane sau partide – pe reţelele de socializare, încrederea coboară semnificativ: doar 12% spun că au multă şi foarte multă încredere în acest tip de conţinut, în timp ce 87% spun contrariul. Sunt mai încrezători tinerii cu educaţie scăzută sau cei cu vârste între 18 şi 24 de ani, dar şi femeile.

Alegerile prezidenţiale sunt considerate cele mai importante dintre cele patru tipuri de alegeri care au loc, în acest an, în România. Peste o treime dintre tinerii participanţi la studiu (36%) spun că alegerea preşedintelui este cel mai important scrutin. Un sfert (24%) sunt de părere că cele mai importante sunt alegerile parlamentare, o cincime cred acelaşi lucru despre alegerile locale, în timp ce 6% spun că toate cele 4 sunt importante. Doar 8% spun că dintre cele patru tipuri de alegeri alegerile europarlamentare sunt mai importante.

Intenţia de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, în contextul în care la alegerile parlamentare din anul 2020 au mers la vot puţin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor în ultimii 8 ani a fost la alegerile europarlamentare din 2019, când au ieşit la vot peste 40% dintre tineri. Peste 60% dintre respondenţi spun că vor vota cu siguranţă la alegerile prezidenţiale, 58% susţin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare şi parlamentare, iar 59% vor ieşi să voteze aleşii locali.

Alegerea „răului cel mai mic” este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenţi, urmat de profilul candidatului, aspect important pentru 39% dintre intervievaţi şi de activitatea partidului care susţine candidatul (38%). Doar un sfert (26%) ţin cont de ideologia cu care se identifică şi unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului.

Dintre participanţii la studiu care au votat şi la alegerile parlamentare din 2020, doar 18% spun că îşi vor menţine şi la scrutinul similar din 2024 aceeaşi opţiune de vot exprimată în urmă cu patru ani, în timp ce 65% susţin că opţiunea din 2024 va fi diferită de cea din 2020. 8% sunt încă indecişi.

„Tinerii Votează” nu este iniţiativa unui om sau a unei persoane, ci este proiectul unei generaţii, a subliniat Alexandru Manda, fondator „Tinerii Votează” şi organizator al evenimentului.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


„Iniţiativa a luat naştere in ianuarie 2024, după o idee puţin mai veche din perioada în care reprezentam tinerii români în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei. Anul acesta în România avem toate cele patru rânduri de alegeri, avem peste 4,5 milioane de tineri votanţi. Din păcate, în 2020, la ultimele alegeri, doar unul din patru tineri români au fost prezenţi la urne. Acest lucru, din punctul nostru de vedere, dăunează foarte mult reprezentării intereselor şi preocupărilor tinerilor în agenda politică a zilei, în agenda pe care o au partidele politice. (…) Ne dorim ca în 2024 cât mai mulţi tineri români să fie prezenţi la urne şi am început acest lucru printr-un studiu sociologic făcut împreună cu IRES, studiu care ne arată principalele provocări, nevoi şi interese pe care le au tinerii din România. (…) Ceea ce cred că ne spune în principal studiul nostru este că unul din patru tineri români spun că sunt indecişi şi spun că ei nu ştiu pe cine vor vota la alegerile de anul acesta”, a subliniat Alexandru Manda.

Sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), a precizat că studiul s-a derulat în luna martie, pe 800 de tineri respondenţi, cu o marjă de eroare de 3.5 %.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


„În esenţă, vorbim aici de un studiu multidimensional, sunt foarte multe componente care au fost luate în calcul în evaluare. (…) Dacă ne uităm la încredere, încrederea în instituţiile din România este diferenţiată. În general instituţiile care sunt asociate cu democraţia sunt şi cele mai controversate, sunt expuse în spaţiul public, arătate cu degetul de către jurnalişti şi din acest motiv în instituţiile vitale – Parlament, partide – (…) vedem că ele sunt instituţiile care se bucură de o imagine într-un fel nu prea favorabilă. (…) Probabil că cea mai mare problemă pentru tinerii de astăzi este că mulţi dintre ei nu-şi văd viitorul aici, nu pentru că nu şi-ar dori ci pentru că mai degrabă pentru că sistemul este astfel construit astfel încât să nu răspundă nevoilor lor şi mai ales ei nu se văd integraţi”, a explicat Dan Jurcan, care a prezentat concluziile studiului.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Printre cei prezenţi la dezbateri, alături de numeroşi tineri participanţi, s-au aflat senatorul PSD Vasile Dîncu, liderul PNL Iaşi, Alexandru Muraru, deputata USR Oana Ţoiu, co-preşedintele REPER, europarlamentarul Ramona Strugariu, deputata AUR Ana-Loredana Predescu. Moderatorul discuţiilor a fost jurnalista Anca Suciu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


„Tinerii Votează” – iniţiativă independentă, neguvernamentală şi nepartizană de încurajare a participării la vot a tinerilor, a fost promovată de către Centrul Agora pentru Democraţie, Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare (Politică la minut), Uniunea Studenţilor din România, Liga Studenţilor Români din Străinătate, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România, Asociaţia Tineretul ONU din România, Asociaţia GEYC – Group of European Youth for Change, Consiliul Naţional al Elevilor şi asociaţiile de elevi din România.

Studiul sociologic, realizat de către IRES în beneficiul iniţiativei „Tinerii Votează”, poate fi accesat pe site-ul https://govote.ro/wp-content/uploads/2024/03/Tinerii-din-Romania-in-anul-2024-studiu-sociologic.pdf.

AGERPRES/(A, AS-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Loading


Reader's opinions

Leave a Reply


Sari la conținut