Current track

Title

Artist


Tipurile ‘rare’ de sânge sunt esenţiale pentru a răspunde diversităţii nevoilor medicale

Written by on 26 ianuarie 2024

Cine a auzit vreodată de grupurile „Bombay” sau „Vel negativ”? Acestea nu sunt formaţii muzicale, ci grupe rare de sânge, ai căror donatori sunt esenţiali pentru a răspunde diversităţii nevoilor medicale, care depăşesc sfera grupelor A, B şi O, informează AFP.

Deşi sângele pare identic, grupele sangvine prezintă numeroase diferenţe între ele, în funcţie de indivizi şi de bagajul lor genetic.

Dincolo de grupele sangvine A, B, AB şi O şi de caracterul Rhesus+ sau Rhesus-, există alţi 390 de „markeri” diferiţi, denumiţi antigeni.

Unii sunt frecvenţi, alţii mai puţin frecvenţi. Iar unii pot fi excepţionali, cum sunt cei denumiţi „Bombay” (o persoană dintr-un milion în Europa), „Rhesus null” (doar aproximativ 50 de indivizi în lume) şi „Vel negativ” (1 din 2.500 în Franţa).

„Se spune că o grupă sanguină este rară atunci când îi lipseşte unul dintre cei 390 de markeri prezenţi în 99% din populaţia generală”, a explicat Thierry Peyrard, directorul departamentului naţional de referenţiere imuno-hematologică şi sânge rar din cadrul Etablissment Francais du Sang (EFS).

O grupă sanguină este considerată ca fiind rară atunci când este deţinută de mai puţin de patru persoane din 1.000.

Diversitate genetică

Cum se explică această raritate? Specificitatea unei grupe sanguine pentru o regiune geografică dată reprezintă rodul unei adaptări a omului la mediul său înconjurător, care a fasonat caracteristicile lui genetice de-a lungul secolelor.

În Africa, leagănul omenirii, diversitatea genetică este cea mai mare din lume. Anumite grupe sanguine nu sunt prezente decât la persoane de origine africană sau din zona Mării Caraibilor.

În China, mai puţin de o persoană din 1.000 are RH negativ, comparativ cu 15% dintre oamenii din Europa. Pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, oficialii chinezi au trebuit să facă stocuri de sânge cu RH negativ pentru „a asigura securitatea transfuzională pentru sportivii europeni”, a dezvăluit Thierry Peyrard.

„99,96% din populaţie este Vel+ (unul dintre cei 390 de markeri din grupele sanguine), dar există indivizi excepţionali care sunt Vel-. Dacă aceştia din urmă se imunizează cu un anticorp anti-Vel şi dacă primesc transfuzii, trebuie neapărat să fie găsit un donator compatibil, altfel riscă să moară”, a avertizat biologul francez.

În Franţa, între 700.000 şi 1 milion de indivizi ar fi purtători ai unor tipuri rare de sânge, fără să fie neapărat la curent cu acest aspect.

Un astfel de purtător poate fi depistat din întâmplare, în timpul unei analize efectuate înainte de o transfuzie sau cu ocazia unei donări sangvine standard.

În caz de transfuzie, aceste persoane trebuie să primească un sânge cât mai apropiat de al lor, deoarece o eventuală incompatibilitate ar putea să le provoace decesul.

„Avem nevoie de un maximum de diversitate a donatorilor pentru a putea să asigurăm transfuzii pentru toţi pacienţii”, a subliniat Thierry Peyrard.

Un registru naţional al purtătorilor acestor grupe listează în Franţa aproximativ 18.000 de donatori.

Export

Cu aproximativ 8.300 de pungi ce conţin sânge rar congelat, Franţa „are şansa de a deţine cea mai mare bancă din lume şi cea mai diversificată”, a dezvăluit Thierry Peyrard. „De altfel, suntem solicitaţi cu regularitate de colegii noştri europeni sau pentru a exporta sânge în Statele Unite, Canada şi chiar în Australia şi Japonia”, a adăugat el.

Nevoile sunt deosebit de acute pentru drepanocitoză (anemie falciformă), o boală a sângelui care le afectează în special pe persoanele de origine africană sau antileză şi care necesită transfuzii periodice.

Laetitia Defoi, o femeie de 33 de ani originară din Martinica, are această boală. De câteva luni, ea este tratată prin schimb transfuzional, o procedură ce constă în înlocuirea globulelor roşii bolnave cu globule sănătoase. „Până acum, am avut întotdeauna norocul de a găsi un donator compatibil, dar, în fiecare lună, mă tem că nu va mai fi găsit niciunul”, a declarat ea pentru AFP.

Yasser Osman-Ali, în vârstă de 28 de ani, este unul dintre donatori. Îndemnat să doneze sânge de către tatăl lui, acest locuitor din Marsilia, care are origini din Maroc, Comore şi Yemen, a făcut pentru prima oară acest gest în 2020.

„Mi s-a spus că am un sânge rar, că este foarte căutat, iar asta m-a motivat şi mai mult”, a declarat tânărul, devenit de atunci o persoană care donează sânge cu regularitate.

AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Loading

Tagged as

Reader's opinions

Leave a Reply


Sari la conținut