Current track

Title

Artist


Trei astronauţi au ajuns la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale

Written by on 22 septembrie 2022

Un astronaut american şi doi cosmonauţi ruşi au ajuns miercuri la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) cu ajutorul unei capsule spaţiale ruseşti, într-o misiune considerată un semnal rar de cooperare între Statele Unite şi Rusia în contextul tensiunilor cauzate de războiul din Ucraina, informează AFP.

 

Foto: (c) YURI KOCHETKOV/EPA


Foto: (c) YURI KOCHETKOV/EPA


 

Capsula Soiuz a fost lansată miercuri la ora programată, 13:45 GMT, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

 

Foto: (c) Marina Lystseva/REUTERS


 

Vehiculul spaţial, la bordul căruia s-au aflat americanul Frank Rubio de la NASA şi ruşii Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin de la agenţia spaţială Roscosmos, s-a conectat cu ISS după un zbor de aproximativ trei ore, a anunţat NASA într-un comunicat.

Această misiune ruso-americană are loc într-o perioadă în care relaţiile dintre Occident şi Rusia se află la cel mai scăzut nivel al lor, după ce Rusia a declanşat o invazie militară în Ucraina. Marcând o escaladare importantă a conflictului, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri mobilizarea parţială a populaţiei şi a formulat totodată ameninţări privind o posibilă folosire a armelor nucleare.

 

Foto: (c) YURI KOCHETKOV/EPA


 

Frank Rubio este primul astronaut american care a ajuns pe ISS la bordul unei rachete ruseşti după intrarea trupelor militare ruse în Ucraina pe 24 februarie.

 

Foto: (c) Maxim Shemetov/REUTERS


 

Echipajul va rămâne şase luni la bordul laboratorului orbital, unde se află deja cosmonauţii ruşi Oleg Artemiev, Denis Matveev şi Serghei Korsakov, astronauţii americani Bob Hines, Kjell Lindgren şi Jessica Watkins, precum şi astronauta italiană Samantha Cristoforetti.

 

Foto: (c) YURI KOCHETKOV/EPA


Foto: (c) Maxim Shemetov/REUTERS


 

Staţia Spaţială Internaţională, rodul cooperării dintre Statele Unite, Canada, Japonia, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Rusia, este împărţită în două segmente: unul american şi unul rusesc.

ISS depinde în prezent de un sistem de propulsie rusesc pentru a se menţine pe orbită, la aproximativ 400 de kilometri deasupra nivelului mării de pe Terra, în timp ce segmentul american gestionează electricitatea şi sistemele de susţinere a vieţii.

Rusia vrea să părăsească proiectul ISS

După lansarea de miercuri, Anna Kikina, singura cosmonaută rusă în activitate, urmează să ajungă pentru prima dată la bordul laboratorului orbital la începutul lunii octombrie cu ajutorul unei capsule Crew Dragon a companiei americane SpaceX.

Ea va deveni cea de-a cincea cosmonaută profesionistă rusă care va ajunge pe laboratorul orbital şi, totodată, prima femeie care va zbura spre ISS la bordul unui vehicul fabricat de compania miliardarului Elon Musk.

Tensiunile din domeniul spaţial s-au accentuat după ce Washingtonul a anunţat o serie de sancţiuni împotriva industriei aerospaţiale ruse, ceea ce a declanşat o serie de avertizări din partea fostului director al Roscosmos, Dmitri Rogozin, care este şi un susţinător înfocat al intervenţiei militare din Ucraina.

Succesorul lui Dmitri Rogozin, numit recent în această funcţie, Iuri Borisov, a confirmat apoi decizia Rusiei de a părăsi ISS după anul 2024 pentru a-şi dezvolta o staţie orbitală proprie. El nu a fixat deocamdată o dată pentru retragerea Rusiei din acest proiect spaţial internaţional.

NASA a afirmat că decizia Rusiei reprezintă „o evoluţie nefericită”, care va influenţa negativ cercetările ştiinţifice realizate la bordul ISS.

Potrivit experţilor din domeniul spaţial, Moscova ar putea avea nevoie de peste 10 ani pentru a construi o nouă staţie orbitală, iar industria spaţială rusă, un sector care reprezintă un subiect de mândrie naţională în această ţară încă din epoca fostei Uniuni Sovietice, nu va putea să se dezvolte în contextul sancţiunilor severe.

 

ISS a fost lansată în 1998 într-un moment de speranţă în ceea ce priveşte cooperarea dintre Statele Unite şi Rusia.

În epoca sovietică, programul spaţial era înfloritor, obţinând mai multe succese majore, precum trimiterea primului om în spaţiu în 1961, Iuri Gagarin, şi lansarea primului satelit pe orbită, Sputnik, în 1957.

În schimb, Roscosmos a suferit în ultimii ani o serie de eşecuri stânjenitoare, fiind afectată de scandaluri de corupţie şi de defectarea mai multor sateliţi şi vehicule spaţiale.

Rusia a pierdut totodată monopolul pe care îl deţinea de mai mulţi ani în privinţa zborurilor cu echipaje umane spre ISS după succesele repurtate de SpaceX, ceea ce se traduce printr-o pierdere de venituri de mai multe milioane de dolari.

AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Reader's opinions

Leave a Reply