Current track

Title

Artist


Ultimii vânători-culegători din Africa aveau o alimentaţie bazată preponderent pe plante (studiu)

Written by on 29 aprilie 2024

Vânătorii-culegători din Africa de Nord au făcut trecerea la o dietă preponderent bazată pe plante în urmă cu 15.000 de ani, cu câteva mii de ani înainte de apariţia agriculturii, potrivit unui studiu publicat luni, citat de AFP.

Descoperirea contribuie la înţelegerea modului în care grupurile umane din Paleolitic au făcut trecerea către sistemul agro-pastoral, în timpul unei lungi perioade de tranziţie care este încă puţin înţeleasă.

Aceasta demonstrează că „noile moduri de viaţă apărute în Neolitic sunt mai mult rezultatul unei filiaţii decât al unei rupturi”, a declarat pentru AFP Abdeljalil Bouzouggar, directorul Institutului Naţional de Ştiinţe Arheologice şi Patrimoniu (Insap) din Rabat, capitala Marocului, coautor al studiului.

„Este un fapt general acceptat că vânătorii-culegători consumau cantităţi mari de carne până la apariţia agriculturii şi că abia atunci au început să exploateze resursele vegetale”, a explicat Zineb Moubtahij, autorul principal al studiului publicat în Nature Ecology & Evolution.

Însă, analiza mormintelor preistorice din Maroc sugerează un scenariu complet diferit pentru vânătorii-culegători din aşa-numita cultură iberomaurusiană, care s-a dezvoltat în zona în care se află în prezent Magreb în urmă cu între 25.000 şi 10.000 de ani.

Una dintre aceste comunităţi ocupa în urmă cu 15.000 – 13.000 de ani peştera Grotte des Pigeons – Taforalt – din nord-estul Marocului, „unul dintre cele mai vechi cimitire din Africa”, după cum a explicat Zineb Moubtahij, doctorand în arheologie la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, care şi-a desfăşurat cercetările la Institutul Max Planck din Germania.

– Carii dentare –

Începute la sfârşitul anilor 1940, săpăturile din acest sit cu mai multe niveluri arheologice au scos la lumină „ornamente din scoici cu o vechime de 82.000 de ani, unul dintre cele mai vechi cranii trepanate (şi) cel mai vechi ADN fosil din Africa”, a enumerat cercetătorul Abdeljalil Bouzouggar.

De asemenea, a fost descoperit un mormânt care conţine rămăşiţe umane, datat în urmă cu 15.077 şi 13.892 de ani.

În 2014, un studiu efectuat asupra dinţilor găsiţi în mormânt a scos la iveală dovezi ale prezenţei cariilor. „O patologie care se dezvoltă în cazul unei diete bogate în carbohidraţi, caracteristică populaţiilor din Neolitic”, a subliniat profesorul specialist în preistorie.

Descoperirea i-a intrigat pe oamenii de ştiinţă deoarece presupune un stil de viaţă asemănător cu cel al grupurilor agro-pastorale sedentare, ale căror prime urme în Africa de Nord au apărut cu doar aproximativ 7.600 de ani în urmă.

Pentru a afla ce mâncau, cercetătorii au analizat dinţii a şapte indivizi cu ajutorul unei noi metode de studiere a izotopilor, inclusiv cei ai zincului, un metal ingerat din hrană şi ale cărui urme rămân în smalţul dentar.

Această tehnică permite o „estimare a consumului de carne şi resurse vegetale”, a precizat Zineb Moubtahij.

Cercetătorii au comparat ulterior rezultatele cu rămăşiţele de canide, exclusiv carnivore, găsite la faţa locului.

În urma rezultatelor s-a concluzionat că această comunitate avea o dietă predominant bazată pe plante.

Analiza dinţilor şi a osemintelor de copii a relevat, de asemenea, înţărcarea pe bază de proteine animale, înainte de vârsta de un an, o vârstă deosebit de precoce pentru vânători-culegători.

– Mai puţine animale –

Alimentaţia acestei populaţii consta din fasole, linte şi ovăz sălbatic şi ghinde de stejar, resturi din acestea fiind găsite în peşteră – în cantităţi mai mici comparativ cu oasele de animale, deoarece se conservă mai puţin bine.

Resursele vegetale care erau culese erau preparate. „Când sunt gătite, ghindele devin făinoase şi se lipesc de dinţi, ceea ce poate provoca carii”, a notat Zineb Moubtahij.

Un alt indiciu al unui nou mod de viaţă: prezenţa urmelor de iarbă alfa, o plantă necomestibilă utilizată şi în prezent la fabricarea coşurilor, ceea ce sugerează faptul că aceasta era folosită la transportul şi depozitarea alimentelor, a adăugat Bouzouggar.

Oamenii de ştiinţă îşi imaginează o populaţie semi-sedentară, care îşi petrece mare parte a timpului în peştera Grotte des Pigeons şi care şi-ar fi transformat alimentaţia pentru a se adapta la o schimbare survenită în mediul înconjurător.

Studiul avansează ipoteza unei reduceri a efectivelor în rândul faunei locale, în special a oilor cu coamă, intens exploatate, ceea ce ar fi condus la creşterea consumului de plante cu mai bine de 7.000 de ani înainte de domesticirea unor specii de plante şi de animale.

O astfel de schimbare timpurie a alimentaţiei a fost anterior identificată în rândul vânătorilor-culegători din cultura Natufi din Orientul Apropiat, unde a început Neoliticul, o populaţie apropiată din punct de vedere genetic de iberomaurusieni.

AGERPRES/(AS – autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: www.nature.com

Loading


Conținutul website-ului www.radiovocearomaniei.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către TRUST MEDIA PRESĂ-RADIO-TV VOCEA ROMÂNIEI sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor RADIO VOCEA ROMÂNIEI, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@radiovocearomaniei.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile TRUSTULUI MEDIA PRESĂ-RADIO-TV VOCEA ROMÂNIEI în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.radiovocearomaniei.ro.

Reader's opinions

Leave a Reply