Radio Vocea României O capsulă rusească Soiuz s-a conectat cu Staţia Spaţială Internaţională
Written by AGERPRES on 25 martie 2024
Capsula rusească Soiuz lansată în urmă cu două zile şi care o are la bord pe prima cosmonaută belarusă din istorie, Marina Vasilevskaya, s-a conectat luni cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a anunţat agenţia spaţială rusă (Roscosmos) pe reţeaua de socializare Telegram, informează AFP.
Echipajul misiunii Soiuz MS-25 este compus din astronauta americană Tracy Dyson, experimentatul cosmonaut rus Oleg Novitski şi cosmonauta belarusă Marina Vasilevskaya, în vârstă de 33 de ani.
Tracy Dyson va petrece 184 de zile pe orbită, în timp ce colegii ei vor reveni pe Terra în data de 6 aprilie, după ce vor fi petrecut 14 zile în spaţiu, a precizat Roscosmos.
Capsula Soiuz a fost lansată sâmbătă de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, după ce o primă tentativă de lansare a fost anulată în ultimul momentul în cursul săptămânii trecute.
Acea amânare, anunţată în timp ce racheta se afla deja pe rampa de lansare, a fost considerată un nou regres pentru sectorul spaţial rus, care se confruntă de mai mulţi ani cu probleme de finanţare, eşecuri stânjenitoare şi scandaluri de corupţie.
Trei vehicule spaţiale ruseşti conectate la segmentul rusesc din cadrul ISS au înregistrat scurgeri la nivelul rezervoarelor cu lichid de refrigerare în ultimele luni. În august 2023, prima sondă rusească trimisă spre Lună după dezmembrarea U.R.S.S. s-a prăbuşit pe scoarţa selenară.
Sectorul spaţial rusesc este, de asemenea, limitat de lipsa de inovare, majoritatea sistemelor sale bazându-se pe tehnologii sovietice, în general fiabile, dar îmbătrânite.
După încheierea în 2011 a programului navetelor spaţiale americane, rachetele Soiuz au deţinut exclusivitatea zborurilor cu echipaje umane spre ISS. Acel monopol, extrem de profitabil pentru Roscosmos, s-a încheiat însă în 2020, odată cu pătrunderea pe piaţa lansărilor spaţiale a companiei private SpaceX, deţinută de miliardarul Elon Musk.
Cooperarea ruso-occidentală din domeniul spaţial a fost afectată de ofensiva militară declanşată de Federaţia Rusă în Ucraina şi de sancţiunile impuse apoi de Occident. ISS reprezintă unul dintre puţinele domenii de cooperare rămase încă active între Moscova şi Washington.
Însă Rusia va pune capăt participării sale în proiectul ISS după 2024 pentru a se concentra asupra construirii unei staţii spaţiale proprii.
AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.
